|
In urma p?cii de la Pasarovitz (1718) Banatul a trecut sub domina?ia Imperiului habsburgic care pentru a-?i asigura o surs? de venituri cīt mai rentabil? ?i pentru a-?i consolida domina?ia economic? ?i politic? a incredin?at reorganizarea Banatului, generalului Mercy. Acesta a acordat o aten?ie deosebit? reorganiz?rii exploat?riilor miniere precum ?i reorganiz?rii exploat?rilor metalurgice.El a f?cut o serie de coloniz?ri cu lucr?tori germani renumi?i pentru seriozitatea, rigurozitatea ?i precizia tipic? ceea ce a f?cut ca industria metalurgic? ?i minier? s? ia avānt.
In anul 1719 la Boc?a a fost construit primul cuptor īnalt care folosea drept combustibil c?rbuni de lemn urmat īn 1722 de al doilea.Pentru topirea minereurilor de cupru a fost construit un cuptor īnalt īn 1718 la Oravi?a ?i īn 1723 unul la Dognecea. In perioada 1730-1768 uzinele din Boc?a au fost de cīteva ori arendate unor particulari ?i apoi reluate īn regie proprie de curtea imperial? de la Viena unde Maria Tereza, a hot?rīt ca ele s? fie m?rite.Hot?rīrea nu a putut fi pus? īn practic? deoarece p?durile din jurul Boc?ei erau complet distruse iar c?derea de ap? a rīului Bīrzava era prea mic? pentru a permite ac?ionarea ro?ilor hidraulice. In aceste condi?ii inginerii ?i tehnicienii imperiali au f?cut propunerea de a se construi alte uzine metalurgice la Re?i?a. Propunerea fiind acceptat? īn anul 1769 a īnceput cu ajutorul iobagiilor ?i a muncitorilor adu?i de la Oravi?a, Sasca ?i Biserica Alba construirea uzinelor de la Re?i?a. Au fost ridicate dou? furnale, patru ateliere de forje cu cuptoarele respective de īnc?lzire ?i dou? ?oproane pentru depozitarea minereului, c?rbunilor ?i a materialelor finite. Toate aceste construc?ii au fost finalizate īn anul 1771.
Pentru asigurarea personalului muncitor calificat au fost adu?i muncitori califica?i din Imperiul habsburgic precum ?i din Boc?a (?omeri) iar de-a lungul timpului au fost califica?i diferi?i locuitori din satele romāne?ti de pe domeniile uzinei.
Pentru asigurarea cu c?rbuni de lemn uzinele au fost īnzestrate cu p?duri de curtea de la Viena iar ulterior prin dona?ii ?i mai ales prin acapararea propriet??ilor ??r?ne?ti s? ajung? īn a doua jum?tate a sec. al XIX-lea la circa 133168 ha.
Una dintre cele mai dificile sarcini pe care le-a avut conducerea uzinelor din Re?i?a a fost problema transportului pentru aprovizionarea cu materii prime mai ales a manganului (c?rbune de lemn) . P?durile din jur epuizīndu-se s-a pus problema aducerii lemnului de la distan?e din ce īn ce mai mari. Pentru satisfacerea necesit??iilor uzinei au fost cedate p?durile de pe versantul de vest al mun?iilor Semenic cu scopul de a utiliza transportul prin plutire al lemnului pe rīul Bārzava. Lucr?rile de amenajare
|