|
Inceputurile Romei
Italia celor mai vechi timpuri se prezenta ca un adevarat mozaic de
populatii, unele autohtone (sau de origine incerta), altele venite aici din
regiuni si in epoci diferite. Populatia bastinasa din Sardinia - care in
mileniul al doilea i.e.n.a creat interesanta si misteriasa civilizatie a
"nuragilor" - a fost in stranse raporturi etnice cu triburi din Spania si
din nordul Africii. In Sicilia, triburile de elimi si sicani, de origine
mediteraneeana, au fost impinse cu timpul in regiunea vestica a insulei de
catre siculii indo-europeni. Pe coastele Sardiniei si ale Siciliei s-au
instalat, inca din al doilea mileniu i.e.n., negustori fenicieni ; in timp
ce grecii si-au fondat colonii - incepand din sec. VIII i.e.c. - in sudul
Italiei si al Siciliei.
Sudul peninsulei era ocupat de triburi paleoitalice (osci, ausoni,
morgeti, itali etc.) - pe langa alte triburi, in principalale iapigilor,
provenind probabil de prin partile Iliriei si ocupand regiunea actualei
Puglia. In centrul Italiei, printre localnicii care vorbeau o limba indo-
europeana (latini, umbri, sabini, samniti, volsci, peligni, equi, marsi
s.a.) s-au instalat - probabil incepand de prin sec. Al X-lea i.e.n. -
valuri succesive de etrusci, a caror civilizatiea fost determinanta pentru
viitorul peninsulei. In nordul Italiei, predominanta era populatia - de
origine mediteraneeana - a ligurilor. Zona nord-estica, apoi, fusese
ocupata de populatii indo-europene - ca rhetii sau euganii, intre care
locul intai il detineau venetii (care, dupa parerea celor vechi, erau
originari din Iliria). Ultimii veniti - din regiunea Europei Centrale, in
migratii succesive timp de un secol, incepand de pe la jumatatea sec. V
i.e.n.- au fost razboinicele triburi ale celtilor, care au ocupat campia
Padului (in unele zone amestecandu-se cu ligurii) si care la inceputul sec.
II i.e.n. au reprezentat o serioasa primejdie pentru romani.
Inceputurile Romei au fost multa vreme invaluite in haina poetic-
mistificatoare a legendei, preluata si transmisa de istoriografia oficiala
reprezentata de Titus Livius. Arheologii si istoricii moderni au stabilit
insa cu destula precizie adevarul istoric.
Latium, regiunea ocupata de latini de-a lungul ultimei portiuni a
vaii Tibrului, era o zona ingusta, mai degraba saraca. Printre asezarile
stabile ale triburilor latine, cele mai vechi atestate arheologic sunt si
cele formate din colibele pastorilor latini si sabini care se instalasera -
inca din sec. X i.e.n. - pe colinele Romei actuale (coline cu numele,
pastrate pana azi: Quirinal, Aventin, Coelius, Viminal, Capitoliu, Palatin
si Esquilin). Triburile latine se unisera intr-o federatie (in care, in 493
i.e.n. va intra si Roma). Dar abia in jurul anului 650 i.e.n. etruscii -
probabil cei din apropiatul oras-stat etrusc Caere , azi Cerveteri, au adus
si |