|
HRANA POPULATIEI ROMANE
IN ANTICHITATE
Alimentatia vechilor romani, in primele timpuri frugala, a
devenit apoi destul de variata si, ca mod de preparare, foarte diferita de
a noastra.
Painea a ajuns un aliment comun abia in sec. II i.e.n. Pana la
acea data in loc de paine se consuma un fel de fiertura, un terci, din mei
sau din faina de grau cu tarate, fierte in apa sau in lapte; la care se
adauga-dupa gust si dupa posibilitati-oua, branza, miere, condimente
diferite, bucati de carne sau maruntaie. Acest terci a ramas pana in epoca
imperiului mancarea de baza, aproape zilnica, a celor saraci. Painea - din
faina de grau, sau mai modesta, de orz- a ramas mult timp un articol de
lux. Era preparata de brutari (in timp ce in gospodarie se facea lipia),
fara plamadeala, pana tarziu in era republicana. Plamadeala era de obicei
pregatita(din faina de mei amestecata cu must de struguri) o data pentru
intreg anul; ceea ce dadea painii un gust acru. Romanii consumau mai multe
calitati si varietati de paine- pregatita cu lapte, sau cu untdelemn, sau
cu untura, sau cu condimente, sau cu oua, sau chiar cu stafide.In general
se punea foarte putina plamadeala, incat painea era foarte deasa si grea
pentru stomac.
Baza alimentatiei o formau legumele; de unde, nevoia unui
consum de sare intr-o cantitate mai mult decat dubla decat socotim noi azi
ca este necesara organismului.Varza, ceapa si usturoiul, sfecla alba,
laptucile si macrisul, castravetele, bobul si lintea, frunzele de hrean,
ridichile, urzicile sau prazul erau legumele care- fierte si pregatite cu
untdelemn, otet sau vin- constituiau hrana majoritatii populatiilor.
Taranii consumau carne de oaie si de capra, extrem de rar carne de vaca;
carnea de porc putea fi apreciata numai de cei avuti. Pentru mesele celor
foarte bogati se vanau cerbul si mistretul; in timp ce iepurii si harciogii
erau ingrasati in crescatorii. Dintre pasari (comune erau gaina si gasca) ,
cele mai apreciate la marile ospete erau fazanul, bibilica si in special
paunul ingrasat.
Laptele dulce era folosit mai mult pentru prepararea
mancarilor, decat baut. Romanii beau mai ales lapte acru de oaie si de
capra, foarte rar lapte de vaca.Pregateau cascaval si diferite branzeturi,
condimentandu-le cu tot felul de ierburi, de fructe si de substante
aromatice; in schimb nu consumau de loc smantana sau untul. Desi cunosteau
uleiul de nuca, de migdale, de susan, de rapita, etc., romanii intrebuintau
in alimentatie numai untdelemnul de masline (care pana in ultimele secole
ale republicii era foarte scump). Maslinele se consumau in mare cantitate,
proaspete sau conservate; indulcite cu miere se serveau fie ca aperitiv,
fie ca desert. Taranii mai faceau si un fel de turta din masline tocate si |