|
Pe malul lacului Sinoe, "la o dep?rtare de 500 de stadii de gura sacr? a Istrului", dup? nota?ia lui Strabon, se afl? cetatea Histria - prima colonie greac? de pe ??rmul de vest al Pontului Euxin ?i cel mai vechi ora? de pe teritoriul ??rii noastre.
Întemeiat? pe la mijlocul secolului al VII-lea î.Chr., în timpul Olimpiadei XXXI (657 î.Chr.) sau în ultimele decenii ale aceluia?i secol, Histria a avut o dezvoltare neîntrerupt? atât în perioada greac?, cât ?i în cea roman?, reprezentând pentru mult? vreme cel mai însemnat centru economic ?i cultural de la gurile Dun?rii. Fixarea coloni?tilor pe ??rmul actualei lagune Sinoe, alt?dat? golf deschis, la o distan?? relativ mic? de gura cea mai de sud a Dun?rii - actualul bra? Sf. Gheorghe, în antichitate Peuce - ?i la o distan?? înc? ?i mai mic? de Dunavatul alt?dat? navigabil, se justific?, pe de o parte, prin condi?iile prielnice pentru pescuit, iar pe de alta, prin u?urin?a cu care, pornind de aici, pe drumuri de ap?, se putea p?trunde în interiorul p?mântului getic.
Colonizarea a însemnat, în fapt, declan?area unui important fenomen istoric, în virtutea c?ruia comunit??i omene?ti aflate pe trepte diferite de dezvoltare social?, au intrat în leg?turi multiple, influen?ându-se reciproc.
Integrând istoria Histriei la istoria p?mântului dintre Dun?re ?i Mare, se remarc? acelea?i elemente de cultur? material? cuprinzând toate vârstele de dezvoltare ale omenirii, de la paleolitic ?i neolitic pân? la feudalismul timpuriu. Dovezile cele mai vechi ale existen?ei unor comunit??i umane în apropierea Histriei dateaz? din paleoliticul mijlociu (120000-35000 î.Chr.) ?i superior (35000-10000 î.Chr.) ?i sunt legate de descoperirile arheologice de la Cheia ?i Târgu?or.
În epoca neolitic? ?i eneolitic? sunt notate în zon? descoperiri de unelte ?i vase apar?inând culturilor Hamangia (cca 4200-3700 î.Chr.) ?i Gumelni?a (3700-3200 î.Chr.) la Baia-Hamangia, Ceamurlia, Lunca, Istria, Tariverde, Gr?dina etc. Numeroase urme materiale sunt dovada unei locuiri dese ?i durabile aici, datorit? unei economii în care predominante erau cultivarea plantelor ?i cre?terea animalelor.
|