|
HERODOT
Herodot din Helicarnas este considerat, in general drept
intemeietorul disciplinei noastre, drept "parintele istoriei", dupa
definitia lui Cicero. Scrierea sa "Istorii" este astfel o opera de pionierat, ceea ce face ca ea sa aiba importante limite;In acelasi timp insa Herodot a indicat principalele directii pe care
trebuie sa mearga noua disciplina, a pus bazele unor importante traditii ce
aveau sa fie dezvoltate ulterior.El si-a creat astfel un bogat fond de
cunostinte calatoriile sale oferindu-i prilejul nu numai sa faca observatii
asupra realitatilor din alte regiuni ci si sa aiba contribuiri cu invatatii
localnici. Deosebit de importanta a fost sederea sa la Atena, in viata
culturala a careia s-a si integrat; aici el a venit in contact cu filozofia
safista; a facut parte din anturajul lui Pericle, a devenit prietenul lui
Sofocle a primit recompense oficiale pentru lecturile publice fragmentare
din "Istorii".
Lucrarea incepe prin a expune primele contacte ale grecilor cu
persii, istoria lui Cresus, situatia Greciei in sec al VI-lea,urmeaza apoi
istoria cresterii puterii persane, intrerupta de numeroase digresiuni
privind Ecleatana, cetatile grecesti din Asia, Libya, Scotia, cea mai lunga
fiind cea privind Egiptul, privilegiata de expunerea cuceririi acesteia de
catre Camlyse. Ultima parte a scrierii este consacrata expunerii capaniilor
persane impotriva Greciei europene, ale caror momente principale sunt
expuse amplu si dramatic.
El isi propune sa expuna nu numai conflictul dintre greci si
barbari,ci sa-i explice si cauza. La fel, el sesizeaza transformarile la
care sunt expuse diferite societeti. Atitudinea lui Herodot asupra
obiectului expuneriia avut influente si asupra stilului folosit.
Renuntandla dialectul doric, matern, el a intrebuintat dialectul ionic,
devenind limba prozei stiintifice. Stilul lui este insa mai apropriat de
cel literar.
Primele patru carti din "Istorii" lui Herodot constituie un amplu
preludiu al razboaielor medice a caror expunere incepe abea cu cartea a
cincea. Cele mai amlple expuneri de acest fel privesc istoria Spartei si
istoria Atenei, cele doua cetati elene care au cunoscut o mare inflorire in
preajma rozboaielor medice si care aveau sa joace un rol de seama in aceste
razboaie. Deoarece pentru aceasta miscare din istoria Greciei antice, de
eliberare, singurul izvor de seama il constituie Herodot, este firesc sa ne
punem intrebarea daca a reusit autorul razboaielor medice sa inteleaga
cauzele adanci ale revoltei care a constituit inceputul ostilitatilor
dintre greci si persi; daca i-a cedat corect fizionomia si a fost in stare
sa judece cum sa aprecieze cum se cuvine faptele.
Exista lucrari moderne care ii aduc lui Herodot reprosul ca
expeditia impotriva Sardesului n-a avut in ochii persilor importanta
acordata in "Istorii". Dar Herodot nu prezinta mania lui Darius si scena cu
sclavul care-i aducea aminte de At |