|
Premisele form?rii statelor medievale române?ti. Odat? cu des?vâr¬?irea procesului de formare a poporului român ?i a limbii române (secolele VIII-IX) în istoria ce se scria în spa?iul Carpato-Danubian-Pontic începe o nou? etap? -constituirea statelor medievale române?ti.
Formarea statelor medievale române?ti este, în primul rând, rezultatul ac?iunii mai multor factori interni: formarea rela?iilor feudale, necesitatea protej?riii averii acumulate de diferitele p?turi sociale, a reglement?rii rela?iilor dintre aceste p?turi, a ap?r?rii c?ilor comericiale interna?ionale care str?b?teau spa?iul românesc ?i a centrelor de comer? intern (iarmaroace, a?ez?ri or??ene?ti), a valorific?rii economice a noilor terenuri etc.
Premisele interne au fost favorizate de anumite împrejur?ri externe. Astfel, în perioada care a urmat dup? invazia t?tarilor din 1241 a fost lichidat? pentru o vreme hegemonia regatului maghiar la sud ?i est de Carpa?i, ceea ce a permis forma?iunilor statale române?ti din aceast? zon? s? evolueze spre înt?rirea propriei organiz?ri interne ?i extinderea lor teritorial?.
Constituirea statelor medievale române?ti a decurs în câteva etape: unificarea teritorial?, formarea structurilor sociale, a institu?iilor centrale statale de guvernare ?i ob?inerea independen?ei, recunoscut? de ??rile vecine.
Procesul de formare a statelor române?ti ?i-a g?sit expresie în formula acceptat? de istorici despre evolu?ia societ??ii române?ti de la sat la stat. Aceast? formul? explic? esen?a procesului care a avut la baz? consolidarea ob?tei s?te?ti (în frunte cu juzi sau cnezi) ca form? ini?ial? de organizare social? ?i autoadministrare în perioada de dup? retragerea legiunilor romane din Dacia.
Interesele comune de ap?rare ?i de valorificare a terenurilor agricole serveau drept baz? pentru unirea mai multor ob?ti în uniuni de ob?ti cu o c?petenie unic? în frunte, numit? voievod, cnez, ban. Uniunile de ob?te se numeau "??ri" (din latinescul-terra). Marele istoric român Nicolae lorga a numit aceste "??ri"- Romanii populare, în izvoarele istorice str?ine ele se mai numeau Vlahii, adic? ?ari ale românilor, deoarece str?inii, dup? cum am demonstrat deja (vezi capitolul 5) îi numeau pe români "vlahi", cu diferite derivate ale acestei denumiri. Istoricii au atestat circa 20 de asemenea "??ri", care acopereau întreg spa?iul locuit de români. Romaniile populare erau, astfel, forma?iuni teritorial-politice incipiente ?i prezentau o form? de organizare teritorial-administrativ? autonom? în condi?iile lipsei unui stat unitar.
|