Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Formarea limbii romane



Formarea limbii romane

Categorie: Referate Istorie

Referat downloadat de: 176 ori.


Cauta referat dupa: formarea limbii romane


Descriere referat:
Dacii alc?tuiesc baza etnic? a poporului nostru. Aceast? credin?? o întemeiem pe urm?toarea argumentare: grosul popula?iei din Dacia Traian? l-au format dacii. Cu toate pierderile suferite în cele dou? r?zboaie, cu tot num?rul însemnat al coloni?tilor de limb? latin?, ei au p?strat totu?i preponderen?a. Fiindc? dacii erau locuitorii satelor ?i, oricât de numeroase au fost ora?ele din noua provincie, totu?i satele le întreceau cu mult. Dac? romanismul a prins r?d?cini atât de puternice ?i atât de durabile în stânga Dun?rii, e fiindc?, purt?tor al unei civiliza?ii superioare, a câ?tigat pe ace?ti daci, pe b??tina?i. Pu?inele informa?ii de care dispunem asupra limbii str?mo?ilor no?tri, constituie, evident, un handicap ; ele îng?duie, totu?i, câteva concluzii semnificative. Pe temeiul cercet?rilor întreprinse în ultimele decenii, în special de I.I. Russu — cercet?ri care se întemeiaz? ?i pe compara?ia cu limba albanez?, mo?tenitoare a vechii limbi ilire, care, la rându-i, era înrudit? cu limba trac?, deci ?i cu limba dacic? s-au putut totu?i stabili un num?r de 160 de termeni române?ti care sunt de origine geto-dac?. Ace?ti termeni privesc o arie foarte larg?, începând cu corpul omenesc (beregat?, buz?, ceaf?, grumaz, gu??), cu familia (copil, prunc, zestre), cu locuin?a (vatr?, c?tun, colib?), cu îndeletnicirile agricole, p?store?ti, viticole ?i piscicole (maz?re, ?arin? ; baci, brînz?, mînz, strung?, ?ap, ?arc, urd?, zar? ; butuc, curpen, gordin, strugure ; balt?, gard), cu mediul fizic (m?gur?, mal), cu flora (brad, brându?e, brusture, bunget, copac, gorun, leurd?, mugure), cu fauna (balaur, barz?, ghionoaie, melc, mistre?, n?pârc?, rânz?, ?opârl?, viezure, zimbru), cu diferite ac?iuni (a r?bda, a speria, a zburda) ?i al?i termeni (ciuc?, ?eap?) etc. Desigur, num?rul acestor termeni va spori prin cercet?rile ulterioare. Ele ne vor ar?ta de asemenea ?i alte aspecte ale mo?tenirii lingvistice ; de pe acum se consider? îns? c? apar?in acestei mo?teniri sufixele atât de frecvente ?i de caracteristic române?ti : -esc, -e?te (omenesc, cr?iesc, b?rb?te?te, trupe?te). Ni s-au p?strat pân? azi de la daci în mod sigur câteva nume de ape : în primul rând Dun?rea care deriv? dintr-un Dunaris dacic ; apoi Arge?ul din Arges-sos (la Herodot, deformat: Ordessos) ; Bîrzava, al c?rei nume se reg?se?te în ora?ul dacic Berzobis. Some?ul: o inscrip?ie latin? din ?inuturile udate de acest râu vorbe?te de „Samus"; este sigur c? romanii au p?strat vechiul nume, autohton. Acela?i lucru cu Oltul —, Aluta în izvoarele latine ?i cu Tisa. In izvoarele mai târzii, apare sub forma Pathissus ?i Tisia. Mure?ul are foarte probabil o leg?tur? cu vechiul Maris, pomenit de Herodot. Ampoiul red? un vechi nume autohton, printr-o form? intermediar? latin? ; Motrul este sigur dacic. Tot de la daci poate s? vie ?i Cerna, dac? numele ei este identic cu acela al ora?ului dacic Tsierna, care se rnai g?se?te în izvoarele istorice ?i sub forma ?????? ( Ptolemeu : ? grecesc se pronun?? în române?te dz ), Tierna (Tabula Peutingeri-an?), Dierna inscrip?ie latin?), Zerna (Digestele lui Ulpianus). Ad?ug?m c? ora?ul se afla chiar la v?rsarea râului în Dun?re. Buz?ul credem a fi iar??i dacic : un izvor grec din secolul al IV-lea ne-a p?strat numele lui sub forma ??????; care poate fi foarte bine o transcriere gre?it? a lui ?????? (M? în grece?te se pronun?? b). De aceea?i origine dacic? par a fi ?i numele râurilor Jiu, Gilort, Lotru, Ibru ?i Vedea. În ce prive?te numele de localit??i, siguran?? n-avem pîn? acum decât pentru Abrud. Acesta deriv? din Abruttus: compar? cu Abrittus din Moesia, pomenit în inscrip?iile latine. Poate c? ?i Tapae, unde s-au dat cele dou? lupte între Decebal ?i romani s? se fi p?strat în numele satului b?n??ean de ast?zi T?pia, dup? cum în topicele dobrogene Hîr?ova, B?roiu ?i Oltina s-ar putea s? reg?sim vechile Carsium, Berrhoe, Altinum (transformarea lui a în o — pentru ultimul exemplu o constat?m în celebra inscrip?ie privind sfâr?itul lui Decebal, inscrip?ie în care numele împ?ratului Traianus este redat Troianus). Cât despre capital?, Sarmizegetusa, ?i ora?ele mari: Apullum, Napoca, Porolissum, Malva, Drobeta sau m?car celelalte centre urbane, nu s-a p?strat nici un nume. Lipsa de continuitate sub acest raport nu trebuie s? mire : a?ez?rile urbane au fost

Alte referate din materia: Istorie

Nr. Nume referat Hits
1 fMKustmHMAS 49
2 cwfwmu@ansvaf.com 164
3 HsTeBgVfESCfJPpGsi 352
4 HQsnuJKkq 428
5 ssuste@xaalvd.com 400
6 ISTORIA INTERZISA 590
7 MARESALUL ION ANTONESCU SI CORNELIU ZELEA CODREANU 657
8 NICOLAE IORGA - TESTAMENTUL POLITIC 854
9 Revolutia 1848 959
10 Sapte minuni 854
11 Scrierea cuneiforma 898
12 Stefan 811
13 Tancurile 781
14 Tragedia 713
15 Valea reginelor 696
16 Valea2 695
17 Magellan si prima calatorie in jurul lumii 1313
18 Manastirea Moldovita 1036
19 Manastirea Tismana 730
20 Maraton 707
21 Marcus Ulpius Traianus 702
22 Marea Revolutie Franceza 787
23 Mari imperii si popoare 626
24 Marile descoperiri geografice 928
25 Marile religii ale antichitatii la daco-geti 773
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.