|
EXPANSIUNEA CRESTINISMULUI, CRUCIADELE, DATE IMPORTANTE
EXPANSIUNEA CRESTINISMULUI
Europa crestina a supravietuit totusi rezistand atacurilor sau
convertind inamicii. Pana la inceputul secolului al X-lea s-a reusit
convertirea vikingilor la crestinism in Anglia si Normandia, ceea ce a
insemnat ca acestia si-au asimilat forma de viata crestina vestica si cu
timpul s-au contopit cu poporul englez, respectiv francez. Pana la
sfarsitul secolului chiar si in zona lor de origine, Scandinavia,
majoritatea lor a trecut la crestinism. La est regele saxon Otto I a invins
definitiv ungurii pe campia Lech in 955. In cateva decenii si acestia s-au
convertit la crestinism, astfel s-a inlaturat orice impediment din calea
expansiunii crestinismului spre orient.
Civilizatia islamica inca era mai dezvoltata in acest timp decat
cea vestului crestin. Nu au reusit sa-i invinga si nicidecum nu puteau sa-i
converteasca, dar cel putin au oprit expansiunea Islamului. Sicilia a fost
recucerita de catre normanzi, un popor rezistent, perseverent si indraznet
- urmasii cuceritoriilor vikingi, care s-au stabilit in nord-vestul
Frantei, in Normandia. Acestia au cucerit in 1066 si Anglia, au ocupat
teritorii in Italia si ulterior au avut un rol important in cruciade.
Cucerirea Angliei a reprezentat un eveniment hotarator in dezvoltarea
feudalismului, deoarece Wilhelm Cuceritorul a format un sistem feudal
deosebit de strict in noua tara.
In secolul al X-lea urmasii regelui Carol cel Mare - imparatii din
dinastia carolingiana - au disparut atat de pe pamantul francez cat si de
pe pamantul german. Insa ideea unui imparat vestic, incoronat de papa nu a
disparut complet niciodata.
In 962, dupa victoria obtinuta asupra ungurilor si dupa campania
italiana reusita, Otto I s-a incoronat imparat la Roma. Incepand de acum
imparatii germani erau gloriosi dar ei suportau si povara titlului de
imparat, deoarece in afara principatelor germane erau domnitorii supremi ai
Italiei de nord. Ei au fost destul de puternici pentru a inlatura puterea
papala de la tron si au pus proprii candidati in locul lor, dar spre
sfarsitul secolului al XI-lea, institutia papala a capatat putere si astfel
a inceput una dintre cele mai mari drame ale evului mediu: istoria
furtunoasa a relatiilor ostile dintre imparati si papalitate. Episodul
poate cel mai vestit a fost in iarna anului 1077 la Canossa, cand imparatul
german excomunicat, Henric al IV-lea s-a adresat pentru iertare papei
Gregorian.
. tapiseria vestita din Bayeux il ilustreaza pe Harold, contele de
Wessex si Wilhelm, ducele Normandiei, in campania militara de
dinaintea mortii lui Edward Confesionarul. Se crede ca Harold a jurat
ca-l va ajuta pe Wilhelm sa ajunga pe tronul englez in cazul in care
Edward moare, Insa, la moartea lui Edward, Harold insusi a ocupat
tronul. Prin aceasta a starnit mania lui Wilhelm si cavalerii lui
infometati |