|
Civiliza?ia ?i cultura bizantin? s-au constituit ca o „sintez? a tuturor elementelor politice, religioase, intelectuale ale lumii antice în declin: tradi?ia latin?, elenism, cre?tinism, cultura oriental?”. De-a lungul unei perioade de peste unsprezece secole, în timp ce Occidentul tr?ia o epoc? de dezagregare, construindu-?i apoi cu greu o nou? cultur? ?i civiliza?ie, Imperiul Bizantin ?i-a creat o monarhie absolut? ?i o administra?ie puternic centralizat?, a conservat tradi?iile clasice - cultura greac? ?i dreptul roman - c?rora le-a integrat elemente orientale ?i ?i-a extins ac?iunea civilizatoare ?i cultural? în ??rile Europei sud-estice ?i r?s?ritene devenind în felul acesta o component? important? a culturii medievale europene în totalitatea ei ?i singurul stat civilizat din Europa Evului Mediu timpuriu.
În prima perioad? a istoriei sale (330-610) caracterul civiliza?iei ?i culturii bizantine este prevalent latin. Este perioada a?a numitei diglosii greco-latine: latina era limba statului, a civiliza?iei, în timp ce greaca era limba culturii.
Este o perioad? tipic de tranzi?ie: în primele sale secole istoria Bizan?ului este de fapt istoria jum?t??ii r?s?ritene (Pars Orientalis) a Imperiului roman, dup? împ?r?irea hot?rât? de Teodosius I, în 395. În 330, Constantin cel Mare inaugurase noua capital? a Imperiului, mutat? pe malul Bosforului, un ora? nou construit pe locul anticului Byzantion - fondat de coloni?tii greci din Megara în secolul al VI-lea î.e.n. - c?ruia, în cinstea împ?ratului fondator i se va spune Constantinopol, dar al c?rui nume oficial era Noua Rom?. Alegerea locului era genial?; prin pozi?ia sa
|