|
Vechii egipteni erau, din fire, un popor optimist. Ei iubeau viata si se
simteau legati de viata de zi cu zi. In acelasi timp, insa, asa cum
sublinia si Herodot in Istoriile sale, ei credeau cu tarie in nemurirea
sufletului si in viata de dincolo de mormant. Probabil, tocmai de aceea,
acest popor cunostea o singura notiune pentru a desemna cele "doua" vieti,
respectiv ankh, care inseamna "viata". Pentru egipteni, viata viitoare nu
reprezenta altceva decat o continuare a vietii de pe pamant. Singura
deosebire intre cele doua stadii ale vietii era aceea ca mortii locuiau
undeva in Apus, Imentet, pe cand cei vii traiau in rasarit, pe Nil. Mortii
erau "poporul Apusului", Imentiu.
In pofida abundentei documentelor scrise si nescrise, cercetatorii sunt,
totusi, foarte divizati atunci cand incearca sa explice conceptia egipteana
despre suflet si nemurire sau despre cultul mortilor. Dificultatea provine
din faptul ca, in atatea milenii de istorie, credintele si practicile
religioase egiptene au cunoscut o evolutie consecventa, asa incat nu se
poate vorbi despre o conceptie limpede si unitara cu privire la suflet si
viata viitoare.
a.Conceptia despre suflet
In genere, din cercetarile intreprinse de multi egiptologi pare sa reiese
faptul ca, pentru vechii egipteni, sufletul nu avea unitatea si
personalitatea pe care noi, crestinii, obisnuim sa le conferim sufletului
nemuritor. Pentru ei, sufletul era scindat, comportand o serie de "suflete"
care, in sine, nu erau decat aspecte, componente sau subdiviziuni ale
activitatii spirituale ale omului in general. Fiecare dintre aceste
"suflete" sau subdiviziuni avea o denumire proprie.
1.Ba sau Bai reprezenta "sufletul" propriu-zis, care in timpul vietii anima
trupul pentru ca dupa moarte sa treaca intr-o alta viata. El poate fi
inteles, in general, ca o "putere", ca o "capacitate" a omului. Dupa
moartea trupului, ba il paraseste pe om sub chipul unei pasari. Aceasta
pasare mijloceste apoi legatura dintre cel raposat din mormant si cei vii.
In acelasi timp, ba poate lua si alte chipuri, cum ar fi, de pilda, acela
al unei lacuste, care in conceptia vechilor egipteni era tot o pasare.
2.Ka, a doua subdiviziune a activitatii spirituale, constituie, dupa
parerea unor cercetatori, un fel de "dublu", de "chip invizibil" al omului,
iar dupa altii o reminiscenta a conceptului de totem primitiv. Insa, cea
mai plauzibila parere este aceea potrivit careia ka reprezinta un principiu
vital strans legat de trup, care dupa moarte nu paraseste corpul, asemenea
lui ba, ci coboara in mormant, pastrandu-se atat timp cat se pastreaza
trupul. Din credinta existentei unui ka legat de trup a luat nastere
preocuparea deosebita a egiptenilor pentru mumificari si piramide, ca
morminte durabile. In eventualitatea ca, totusi, trupul ar fi suferit dupa
imbalsamare vreo stricaciune, egiptenii au avut grija sa faca statui cat
mai asemanatoare cu defunctii, pentru a oferi posibilitatea lui ka sa
locuiasca in ele. In plus, ka trebuia hranit din |