|
Mihai Viteazul deschide īn istoria poporului romān o nou? epoc?, care se va desf??ura sub semnul marii lui īnf?ptuiri politice: Unirea ??rilor Romāne. Puternica personalitate a marelui domn ?i faptele sale, de r?sunet european, au dat un nou curs politic istoriei ??rilor Romāne.
Ridicāndu-se īmpotriva regimului domina?iei otomane ?i biruind īn raporturile cu Poarta, el a dovedit resursele puterii pe care ?ara Romāneasc? le avea. Sporind prestigiul acesteia prin Unirea ??rilor Romāne, Mihai Viteazul a pus sub semnul īntreb?rii, deopotriv?, st?pānirea otoman? ?i tendin?ele de domina?ie ale Imperiului Habsburgic ?i Poloniei. Dar domnia lui Mihai Viteazul, ?i mai cu seam? st?pānirea lui īn Transilvania, a fost pentru nobilimea de aici un prim semn al pr?bu?irii domina?iei ei īn viitor. Unirea din timpul lui Mihai Viteazul a devenit un simbol īn epoca emancip?rii na?ionale pentru unirea īntr-o singur? ?ar?.
Ca urmare a r?zboaielor purtate īn Asia, cu per?ii ?i, īn Europa, cu puterile cre?tine, cerin?ele Imperiului Otoman fa?? de ??rile Romāne au sporit. Amestecul īn treburile interne, abuzurile de tot felul ?i ?tirbirea autonomiei interne v?deau inten?ia de a le transforma īn pa?alācuri. Tributul ??rii Romāne?ti ajunsese la suma de 155 000 galbeni. Singura solu?ie de a ie?i din acest impas era o angajare de puterile cre?tine īn lupta antiotoman?.
Īn aceste īmprejur?ri politice, o parte a boierimii preg?tea īnsc?unarea lui Mihai Viteazul (1593-1601) pe tronul ??rii Romāne?ti. Īnainte de a fi domn, a cā?tigat o vast? experien?? str?b?tānd lumea R?s?ritului. A parcurs toate treptele dreg?toriilor, ajungānd ban al Craiovei. Cu asentimentul sultanului, sprijinit de boieri, de puternica familie a Buze?tilor, de Cantacuzinii de la Constantinipol, īn 1593 ocup? tronul. El a avut ?i sprijinul principelui Transilvaniei, Sigismund Bįthory.
Pentru cucerirea liniei Dun?rii, intrat? sub st?pānirea lui Mihai din primele luni ale anului 1595, oastea otoman? se preg?tea de lupt?. Du?manul a īncercat s? treac? fluviul. Primele tentative au e?uat. Mai multe unit??i de munteni, moldoveni ?i cazaci au f?cut incursiuni pe malul Dun?rii, pustiind Nicopole ?i Bagdadul. Insuccesele l-au determinat pe sultan s? īncredin?eze comanda trupelor b?trānului vizir Sinan-Pa?a, care, īntre 14 ?i 17 august 1595, a trecut Dun?rea la Giurgiu. Preg?tind lovitura decisiv?, Mihai, cu 15 000 de oameni, |