|
Aceea?i varietate – dup? regiuni ?i în func?ie de condi?iile economice ?i sociale – este evident? ?i în domeniul educa?iei, al obiceiurilor, al vie?ii familiare. În liniile generale îns? acestea au aspecte constante în treaga lume greceasc? a epocii clasice.
La na?terea unui b?iat era obiceiul s? se atârne la u?a dinspre strad? o ramur? de m?slin, iar la na?terea unei feti?e, o coroan? cu panglici de lân?. Dup? câteva zile de la na?tere avea loc ceremonia de purificare când în mod simbolic noul n?scut era „prezentat” fl?c?rii focului din c?min. Apoi tat?l îl lua în bra?e – semn c? îl cuno?tea ca fiul s?u legitim. Dup? care to?i membrii familiei – ?i sclavii casei – îi aduceau noului n?scut un dar. Dac? tat?l nu-l recuno?tea, sau dac? familia nu avea mijloace s?-l creasc?, copilul era p?r?sit într-un loc public, l?sat cui voia s?-l ia; ?i de obicei se g?sea cine s?-l ia ?i s?-l creasc?; dac? nu de altceva, cel pu?in ca s?-l vând? mai târziu ca sclav. Dac? nu se g?sea nimeni s?-l ia, îl lua statul, ?i copilul era crescut pe spezele statului – fapt pentru care el urma apoi s? desp?gubeasc? statul, altmiteri putea s? r?mân? sclav. Dar cel pu?in în Atena ?i mai ales în perioada clasic?, abandonarea unui nou-n?scut era un fapt rar, nu un fapt curent ca în Sparta.
Informa?iile de care dispunem cu privire la educa?ia copiilor sunt cele referitoare la situa?ia din Sparta ?i Atena. Sistemele educative în cele dou? state erau fundamental opuse.În statul spartan copilul apar?inea familiei numai pân? la vârsta de 7 ani; dup? care un spartan era total la dispozi?ia statului – pâna la vârsta de 60 de ani! Educa?ia spartan? consta în exerci?ii fizice dure ?i antrenament militar urm?rindu-se s? i se formeze copilului sau tân?rului un des?vâr?it spirit de disciplin?, de supunere oarb?. Precum ?i capacitatea de a suporta cele mai absurde priva?iuni ?i mizerii fizice: umblând descul?i ?i cu capul ras, antrenându-se complet goi, muncind mizerabil ?i insuficient, dormind pe saltea de trestie ?i adeseori fiind
|