|
DOBROGEA
-Scurt istoric
Judetul Constanta, ocupa partea sudica a Dobrogei - pamant geto-dacic
milenar, romanizat timp de peste sase veacuri.
Vestigiile arheologice descoperite pe aceste meleaguri, dateaza inca
din paleoliticul mijlociu (100.000-40.000 i.Hr.), in pesterile "La izvor"
si "La Adam" si punctele Saligny, Mamaia sat si Ovidiu.Microlitele
descoperite erau folosite de Homo Sapiens fossilis.
Paleoliticul superior (cca.40.000-10.000 i.Hr.) este prezent prin
descoperirile de la Seimenii Mari, Gura Dobrogei, Mangalia, Pestera si Satu
Nou.
Mezoliticul (10.000-5.500 i.Hr.)este reprezentat prin descoperirile
facute la pestera "La Adam" si in necropola de la Cernavoda.
Descoperirile arheologice au scos la lumina urme din mezolitic si
neolitic - unelte din piatra slefuita, arme, podoabe, reprezentari
artistice ale culturii Hamangia mileniul 4-2 i.Hr. - doua statuete din lut
"Ganditorul" si "Femeia sezand" descoperite la Cernavoda in anul
1956.Aceste statuete sunt capodopere de valoare mundiala ale artei
antropomorfe neolitice din Romania.
Urmele culturilor Boian si Gumelnita au fost descoperite de-a lungul
litoralului - la Mangalia, Limanu, Costinesti, Agigea si Navodari.
Urmele omului care a trait in neoliticul tarziu in Dobrogea se
intalnesc la Harsova, Cernavoda (Dealul Sofia) si Medgidia.
Trecerea de la neoliticul tarziu la epoca bronzului este marcata de
Cultura Cernavoda.
In aceasta perioada patrund pe teritoriul Dobrogei populatii de
pastori nomazi nord - pontici, care intretin relatii de schimb cu
populatiile bastinase.
Epoca bronzului (1.300-1.150 i.Hr.) este pusa in evidenta prin
descoperirile de la Harsova, tezaurul cuprinde pahare si cupe cu picior,
vase mari de provizii, castroane, platouri cu d |