|
Pe un teritoriu relativ mic (cca. 150 km2) din regiunea deluroas? muntoas? a Carpa?ilor sudici, în partea de est a jude?ului Hunedoara, la sud de Mure?, concentrate în jurul pârâului Apa Ora?ului (zis ?i Apa sau Valea Gr?di?tei), ce izvor??te din masivul Godeanu ?i se vars? în Mure? la Or??tie, r?spândite îns? de-a lungul nenum?ratelor v?i ce spintec? aceasta regiune, se g?sesc, aninate pe vârfuri de dealuri sau pe spinarea lor, pe platouri cu grij? amenajate de mâna omului, ca ?i pe re?alele mai mult sau mai pu?in naturale ale acestor dealuri, o serie de a?ez?ri cu caracteristici ?i forme uimitor de unitare.
Dealurile alese cu preferin?? au, de obicei, form? de mameloane, nu excesiv de înalte (de la 500-950 de metri), pe cât se poate de izolate de restul dealurilor, retrase, în aparen??, dar st?pânind în chip hot?rât c?ile de acces c?tre vreo cetate mai mare din apropiere, iar toate la un loc constituind un sistem de împresurare strategic? a cet??ii principale, care, singura dintre ele, se afla, în fundul v?ii Apei Ora?ului, a?ezat? pe spinarea Dealului Gr?di?tei ( o ramifica?ie a Godeanului) la 1200 m în?l?ime deasupra m?rii. Aceast? "cetate Mare" nu domina, de fapt, nimic; ea constituie în realitate un loc de refugiu greu de atins, stra?nic ap?rat din fa?? ?i din laturi de sistemul de redut? al fortifica?iilor în?irate de-a lungul v?ii centrale a Apei Ora?ului, atât dinspre nord, cât ?i dinspre nord vest, iar dinspre sud de masivul de mun?i greu de trecut ce-i acoperea spatele, poate ?i ace?tia înt?ri?i din loc în loc.
Seria cet??ilor ?i forturilor de ap?rare a "Cet??ii Mari" de pe culmea Dealului Gr?di?tei o deschide, acolo unde valea larg? a Apei Ora?ului se strâmteaz? dintr-o dat? pân? la gâtuire, Castelul de pe Cet??uia Coste?tilor. Însu?i acest punct prim de rezisten?? e str?juit din mai multe p?r?i de forturi mai mici, înfipte pe culmile de dealuri înconjur?toare, ca Faeragul, Blidarul, Cet??uia Înalt?, ele însele înt?rite de turnuri ?i bastioane pres?rate la orice punct vulnerabil. De la Coste?ti ?i pân? la Gr?di?tea Muncelului valea foarte strâmt? a Apei Ora?ului e p?zit? de turnuri dispuse, la distan?e variate, pe terasele superioare, în locuri potrivite.
Dinspre Nord vest, Vârful lui Hulpe ?i fortifica?iile de pe Ciata, Dealul Muncelului (?i ele încercuite de turnuri pe piscurile vecine) formeaz? incinta lateral? nord estic? a reduitului. Din acest sector de ap?rare a flancului nord estic face parte, desigur, ?i cetatea de la C?pâlna, de pe valea Frumoasei (Sebe?ului). Accesul dinspre vest respectiv nord vest ?i sud vest, peste dealul Luncanilor sau Poiana Omului, e oprit vr?jma?ului de puternica cet??uie de pe Piatra Ro?ie ca ?i de alte forturi, cum e, de pild?, acela de la Lupoaia, sau de valurile de p?mânt ?i piatr? de la Cioclovina.
Tehnica construc?iilor militare sunt a) ziduri, durate din blocuri de piatr? bine ?i regulat t?iate, înt?rite cu bârne de lemn dup? un sistem local, continuate în sus fie în c?r?mid?, fie în lemn; sau b) valuri de piatr? ?i de p?mânt, îmbinate cu puternice îngr?dituri de pari gro?i ?i zdraveni (palisada). Gropi, ascunse în fa?a înt?riturilor, ?i rostogolirea de trunchiuri de copaci sau de bolovani, f?ceau aceste cet??i, me?te?ugit înt?rite de oameni ?i natur?, ?i mai de necucerit. A?ez?rile dacice din Mun?ii Or??tiei nu constituie îns? numai construc?ii militare.
Valea larg? ?i roditoare a Apei Ora?ului, la Nord de Coste?ti, cu Valea Mure?ului apropiat?, ca ?i luncile ?i poienile minunatei regiuni fac din acest ?inut, înc? din cele mai îndep?rtate vremuri, un îmbel?ugat loc de rai pentru o popula?ie destul de numeroas?.
Dintre "cet??i" pu?ine vor fi avut numai un rol militar. Rol strict militar îl au doar bastioanele ?i turnurile de paz? risipite peste tot. Cele mai multe dintre "cet??i" trebuie considerate ca ni?te l?ca?uri înt?rite ale unor frunta?i militari, mari proprietari de turme în mun?i, de ogoare întinse în v?ile apropiate ?i desigur ?i de sclavi.
O a treia categorie a a?ez?rilor o alc?tuiesc gospod?riile ??r?ne?ti cu care sunt împ?nate "într-o m?sur? mai mare chiar decât ast?zi" poienile ?i culmile mai blânde ?i mai late ale dealurilor, cu casele lor de bârne, lipite cu lut prins în nuiele, acoperite cu ?indrila ?i înconjurate cu garduri de pari împleti?i cu crengi de copac.
Hambare mari de lemn, sprijinite pe baze rotunde de piatr?, pe terasele cet??ilor, dar ?i în poieni roditoare, cisterne în ?i afara de cet??i, c?ptu?ite cu bârne de gorun, ?evi de apeduct din p?mânt ars, aducând apa de izvor la câte o a?ezare mai mare, obiecte de cult, de uz practic ?i de podoab?, produse ale me?terilor ?i arti?tilor locali sau importate din lumea vecin? "barbar?" ori
|