|
DEZVOLTAREA CULTURII
1918-1947
Dupa 1918, cultura s-a dezvoltat in cadrul national intregit, s-a
imbogatit prin aportul noilor provincii si a contribuit la consolidare
statului national unitar; intre cele doua razboaie mondiale se desfasuara
si in sfera culturii lupata intre fortele progresiste si cele retreograde.
In cursul acestei confruntari se afirma un sir de personalitati
stiintifice, literare si artistice ale caror opere depasesc prin valoarea
lor cadrul culturii nationale.
INVATAMANTUL
Desavarsirea statului national roman unitar, demoratizarea vietii
publice si necesitatile sporite ale administratiei au impus unificare
legislatiei scolare, modernizare invatamantului si largirea accesului in
scolile de toate gradele. Numarul invatatorilora crescut de la 13.600 in
anul scolar 1918-1919 la 17.914 in anul scolar 1937-1938. Numarul scolilor
secundare teoretice si tehnice a crescut de la 186, cate functionau in
1919, la 825 in 1938.
Invatamnatul superior s-a dezvoltat necantenit. Universitatilor de la
Bucuresti, Iasi, Cluj, li s-au adaugat Academia de arhitectura si
Politehnica din Timisoara, Politehnica din Bucuresti, Academia de drept din
Oradea. In anul 1918 erau 12.000 de studenti, iar in 1933 erau 36.000 de
studenti.
STIINTELE
Desavarsirea unitatii statului, viata siintifica intra intr-o faza
superioara, rezultatele savantilor romani care aduc impartante contributii
la dezvoltarea stiintei sunt mai numeroase decat in trecut si ele se bucura
de recunoastere internationala.
Printre personalitatile care s-au ocupat cu dezvoltare stiintelor se
numara Gh. Titeica - unul din creatorii geometriei diferentiale
centroafine, alturi de Al. Myller. Al. Pantozi - studiul geometriei
diferentiale proiective. Teoria probabilitati si statistici matematice - O.
Onicescu si Gh. Mihoc. Gr. Moisil si M. Nicolescu - functii poliarmonice,
teoria ecuatiilor cu derivate partiale. N. Teodorescu si H. Hulubei - in
domeniul razelor X. In aerodinamica - H.Coanda. In chimie - C.D. Nenitescu.
In studiul geografiei - S. Mehedinti. In biologie - Gr. Antipa, E.
Racovita. Si in alte stiinte - T. Vuia, Gr. Constantin, A. Pesu, T.
Negrescu. Istorie - Nicolae Iorga, Vasile Parvan.
LITERATURA
Dupa desavarsire statului national roman, literatura cunoaste o
puternica afirmare. Una din publicatiile literare de mare prestigiu, care
dupa primul razboi mondial isi revizuiest orintare, abandonand poporanismul
este "Viata Romaneasca", revista care pana la suprimare ei, in 1941, de
catre cenzura fascista, a fost tribuna a democratismului burghez radical,
de pe care si-au spus cuvantul personalitati din cele mai prestigioase ale
culturii romanesti. Sumare ei includ numele aproape ale tuturor
scriitori |