|
În ultimul deceniu al secolului al XVI-lea, ??rile Române cunosc cea mai puternic? cre?tere a dependen?ei lor fa?? de Imperiul Otoman de pân? atunci. Au urcat astfel, pân? la propor?ii inimaginabile în trecut, obliga?iile materiale fa?? de Imperiul Otoman: în bani-tributul, pe?che?urile, cump?rarea tronului ?i bunuri de consum. De?i turcii garantau autonomia ??rii Române?ti ?i Moldovei, dreg?torii greci î?i sporesc prezen?a în Sfatul domnesc, iar func?ionarii otomani în administra?ie, ceea ce le îng?duia s? participe direct la strângerea birurilor ?i, implicit, la s?vâr?irea de numeroase abuzuri. Din fericire, în istoria românilor, sfâr?itul secolului al XVI-lea coincide cu faptele exemplare ale lui Mihai Viteazul: victoria de la C?lug?reni (13 august 1595)- “briliantul cel mai str?lucitor al cununei gloriei române”(cum va scrie Nicolae B?lcescu), urmat? de campaniile din Transilvania (1599) ?i Moldova(1601), unite cu ?ara Româneasc?.
Steagul luptei împotriva Imperiului Otoman a fost ridicat la 13 noiembrie 1594, la Bucure?ti, printr-o r?scoal? împotriva celor dou? componente ale combina?iei str?ine în capitala ??rii: creditorii domnii ?i o mic? oaste otoman?. Ceasul marilor decizii venise. Ajutat de trupele boiere?ti ?i de cei 2000 de osta?i trimi?i de Sigismund Bathori, Mihai alege calea luptei deschise împotriva opresorilor. Victoria, repede ob?inut? la Bucure?ti, Mihai atac? cet??ile de grani?? alt?dat? române?ti. În decembrie 1594 începe cu Giurgiu, care, puternic fortificat?, rezist?. Urmeaz? asaltul asupra Hâr?ovei din 1 ianuarie 1595, apoi a Silistrei din 8 ianuarie 1585. În ajutor îi vine domnul Moldovei, Aron Vod?. La 14 ?i 15 ianuarie 1595 trupele conduse de fra?ii Buze?ti ?i Radu Calomfirescu, bat pe t?tari la Putinei ?i St?ne?ti.
Mihai urm?re?te pe turci. Trece Dun?rea ?i în lupta de la Rusciuk din 25 ianuarie 1595 distruge ora?ul ?i prelu? întreaga artilerie a trupelor otomane. În martie 1595 campania început? în anul precedent era încununat? de victorie. Br?ila revenea din nou ??rii Române?ti. Era de a?teptat riposta pe m?sur? a sultanului. Amenin?area otoman? se materializeaz? în vara anului 1595 când Sinan pa?a a?tepta la Dun?re începerea ostilit??ilor. Mihai î?i h?r?uie?te adversarul pe cel?lalt mal al Dun?rii: “numai zi ?i noapte ne batem[…] cu du?manul ?i cel mult peste o s?pt?mân? sau dou? trebuie s? d?m cu el b?t?lia”- scria el la 15 iulie 1595.
Mihai avea 10000 mii de osta?i, din care 2000 ajutor transilvan, pus sub comanda lui Albert Kiraly. Turcii aveau aproximativ 20000 de mii de oameni. Armata otoman?, odat? încheiate preg?tirile la Rusciuk, primesc ordinul de a trece Dun?rea. Mihai, amenin?at cu înv?luirea pe la Olteni?a se retrage, coloanele turce?ti, începând cu 4 august 1595, trec fluviul pe un pod de vase construit din vreme. Fa?? de superioritatea numeric? a adversarului, Mihai nu poate lupta în câmp deschis. Ca ?i ?tefan cel Mare la Vaslui, a ales o pozi?ie care s? nu îng?duie o desf??urare prea mare de trupe ?i, în acela?i timp, s?-l fereasc? de o eventual? înv?luire. O asemenea pozi?ie, pe drumul de la Giurgiu la Bucure?ti se afl? anume la satul C?lug?reni. Aici s-a oprit ?i Mihai. În spate, dealuri acoperite de p?duri formau un ad?post natural; în fa??, valea ml??tinoas? a Neajlovului ?i a Câlni?tei. Drumul ducea peste râu pe un pod de lemn ?i continua între dealuri, pe valea ?ân??roasa, a?a încât armata atacatoare nu putea înainta decât în coloan?, cu un front redus.
În sfâr?it, consemna mai târziu Nicolae B?lcescu, soarele veni s? lumineze aceast? mare zi de miercuri 13/23 august, menit? a fi briliantul cel mai str?lucit al cununei gloriei române. Înaintea zorilor înc?, Mihai Vod? trimise o seam? de pedestrime cu pu?ti de se a?ez?
|