|
Foarte priceput la planurile de r?zboi ?i iscusit în înf?ptuirea lor, ?tiind s? aleag? prilejul pentru al ataca pe du?man ?i a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun lupt?tor ?i se pricepea s? foloseasc? izbânda, dar s? ias? cu bine dintr-o înfrângere. Din aceast? pricin?, mult? vreme a fost un du?man de temut pentru romani.
Probabil fiu al lui Scoryllo, urmând la tron (în anul 87), dup? normele succesiunii agnatice(unchiul s?u Duras), Decebal reune??e sub sceptrul s?u pe geto-dacii nord-dun?reni în epoca în care Imperiul roman în conjurase Dacia. Pân? la Decebal, al?i succesori ai lui Burebista, între care Deceneu, Comosicus, Scoryllo, Duras-Diurpaneus, au p?strat continuitatea de putere în nucleul statului geto-dac.
În afara talentului s?u de militar în cercat, Decebal, î?i descoper? ?i pe cel de organizator ?i administrator iscusit. De asemenea, func?iona o activ? cancelarie regal?, din moment ce solii ale lui Decebal angajau tratative cu romanii, cu neamurile învecinate, dar ?i cu în dep?rtatul stat al par?ilor. Decebal î?i obi?nuia oamenii, cu ajutorul unor instructori militari, ?i cu utilizarea ma?inilor de r?zboi, introduse pe scar? larg? mai ales dup? anul 89.
În anul 87, o armat? roman? numeroas?, condus? de Cornelius Fuscus, prefectul pretoriului, va p?trunde în Dacia. Duras , b?trân, cedeaz? tronul nepotului s?u Decebal. Decebal va încerca s? ob?in? o pace, dar cererea îi este respins?. În cercând o intimidare a adversarului, Decebal va trimite vorb? c? pe viitor dac? romanii vor dori încheierea p?cii o vor ob?ine numai în schimbul pl??ii a doi oboli pentru fiecare roman din imperiu. Armata roman? ajunge într-o zon? unde nu î?i putea desf??ura for?ele, Decebal nimicind-o într-o lupt? în care cade chiar comandantul roman. În urma acestui r?zboi, Decebal ob?ine numeroase ma?inii de lupt? ?i numero?i prizonieri.
|