|
Istoria este cea dintâi carte a unei na?ii. Într-îns? ea î?i vede trecutul, prezentul ?i viitorul. O na?ie f?r? istorie este un popor înc? barbar, ?i vai de acel popor care ?i-a pierdut religia suvenirurilor” ne-a spus, dintre români, primul istoric modern reprezentativ, Nicolae B?lcescu, la mijlocul veacului trecut. Istoria este cartea fundamental?, cartea c?r?ilor, cartea sfânt? a oric?rei na?iuni.
Istoria unei na?iuni ?i itoria omenirii au însemnat ?i înseamn? via?a lor în curgerea ei continu? c?tre ceea ce s-ar putea numi, simplu, mai binele unei na?iuni ?i mai binele na?iunilor lumii.
A nu-?i cunoa?te istoria înseamn?, cum s-a spus, a nu-?i cunoa?te p?rin?ii ?i str?mo?ii, ai t?i ?i ai neamului t?u întreg, a nu beneficia sau a nu fi demn s? beneficiezi de mo?tenirea pe care ?i-au l?sat-o., cu suflet de p?rinte, crezând ei în tine, a nu avea priceperea ?i dreptul moral s-o valorifici, înseamn?, pe un plan mai larg, a nu cunoa?te bog??ia experien?ei de via?? a lumii, cu valorile ?i aspira?iile ei, a nu putea ?i a nu fi demn s? le pre?uie?ti ?i s? le valorifici pentru neamul t?u ?i pentru tine, ca ?i pentru apropierea fireasc? dintre neamuri, pentru conlucrarea cu acestea spre binele comun.
Pentru a putea vorbi despre na?iunea român? trebuie mai întâi discutat conceptul de na?iune, în sine. Acest concept este, a?a cum bine ne este cunoscut, un concept fundamental cu care opereaz? ?tiin?a istoric?, ?tiin?ele umaniste în general. Un alt domeniu de utilizare a lui este acela al strategiilor politice ?i al politicii curente, cu implica?ii benefice dac? problema este rezolvat? corect din punct de vedere ?tiin?ific ?i preluat? ca atare de oamenii politici.
În stadiul actual al cercet?rii se poate aprecia c? istoriografia mai veche , pân? c?tre mijlocul secolului nostru, n-a putut da o rezolvare complet? problemei form?rii na?iunilor ?i manifest?rii lor specifice pe treptele istoriei, sau c? diversele istoriografii na?ionale, dintr-un motiv sau altul, fie c? s-au ab?tut de la exigen?ele strict ?tiin?ifice, fie c? au ignorat punctele de vedere ?tiin?ifice deja exprimate.
Cauzele au fost atât obiective cât ?i subiective. Întrucât cele subiective sunt multe, ne putem imagina m?car câteva din cauzele obiective care au stat la baza acestor diferen?e. Printre ele se num?r? insuficien?a public?rii dar mai ales insuficien?a prelucr?rii isvoarelor istorice (aceast? situa?ie se poate aplica foarte bine istoriei noastre na?ionale, ca ?i multor alte na?iuni. O alt? problem? ar fi stricta specializare a istoricilor, ?i nu numai a lor, pe epoci ?i probleme, ?i care nu a fost îndeajuns îmbinat? cu o conlucrare interdisciplinar? (atât între istorici, cât ?i între ace?tia ?i speciali?ti.
|