|
Educa?ia copiilor era orientata in sens practic si in acela de a-i forma in spiritul integr?rii lor in viata colectivitatii, deci si in sensul de a ?ti cum sa-si exercite drepturile si īndatoririle.
?coala primara īncepea la vārsta de 7 ani. Ea era ?inuta de un dasc?l de profesie care ii invata pe copii sa scrie, sa citeasc? si sa socoteasc?, sa repete si sa recite texte literare.
Familiile bogate nu isi trimiteau copii la scoal? populara ci ii incredintau unui pedagog.
La vārsta de 12 ani copii treceau la ?coala de gramatica. Aici studiau limba latina timp de 4 ani, dar mai ales limba greaca, precum si autorii clasici respectivi. Elevii f?ceau exerci?ii de lectura, recitau, li se d?deau lec?ii de dictie, invatau figurile de stil.
Īmplinind vārsta de 17 ani, tinerii din familiile īnst?rite isi puteau continua studiile la ?coala de retorica. Aceasta era indispensabila pentru o cariera politica. Predarea se f?cea in limba greaca.
Pe lāng? aceste scoli mai existau altele care formau anumi?i speciali?ti (medici, arhitec?i, juri?ti).
Si literatura latina isi datoreaz? īnceputurile literaturii grece?ti. Capodopera lui Ovidiu, Metamorfozele, folose?te aproape exclusiv teme literare grece?ti.
Publius Vergilius Maro este in permanenta con?tient de importanta si de īnalta demnitate a func?iei sale de poet. El a scris Bucolicele, in care canta farmecul vie?ii simple in mijlocul naturii.
Hesiod i-a inspirat Georgicele, poem in ale c?rui patru carti poetul trateaz? despre agricultura, pomicultura, zootehnie si apicultura.
Cu acela?i scop de a exalta virtu?ile romane si de a slavi persoana si epoca lui Augustus Vergiliu a scris grandioasa epopee a latinitatii, Eneida.
Quintus Horatius Flacus a scris satire avānd ca obiect diferite vicii ale contemporanilor, epistole cu subiecte filosofice si, partea cea mai valoroasa a operei sale-ode.
Bogata crea?ie poetica a lui Publius Ovidius Naso s-a desfasurat in trei etape distincte. Primele culegeri sunt dedicate iubirii , tema ce pare a corespunde perfect voca?iei sale poetice.
Apoi au luat na?tere Fastele si Metamorfozele.
Exilul la Tomis i-a ocazionat poetului elegiile in forma de scrisori (Tristele, Ponticele), in care accentele de durere, de nostalgie, de revolta au un ton de sincera si emo?ionanta autenticitate.
Romanii isi petreceau o buna parte din timpul liber cu jocuri de abilitate si de hazard, sau cu exerci?ii sportive.
|