|
Schimb?rile social-economice adânci, care au insotit transformarea Romei intr-un mare stat mediteranean, nu numai ca au provocat criza vechiului sistem politic, dar au exercitat o influenta uria?a asupra vie?ii ideologice a societatii romane. Intre sfarsitul secolului III si începutul secolului I i.e.n. a avut loc o criza a vechii ideologii romane <>.
Aceasta criza a fost in primul rând rezultatul dezvolt?rii interne a Romei, dar era legata, fara îndoiala, si de intrarea Romei in vasta arena interna?ionala si de p?trunderea din ce in ce mai intensa in Roma a influentelor elenistice (mai ales de pe timpul r?zboaielor din Peninsula Balcanica si din Asia Mica).
Limba greaca se r?spândise pe scara larga in cercurile sus-puse ale societatii romane. Odat? cu limba a p?truns in Roma si cultura greaca; profesorul grec devenind personaj indispensabil al familiilor romane bogate; cunoa?terea literaturii grece?ti a devenit un semn de distinc?ie; au luat fiin?a scoli retorice organizate de greci; trupe de actori greci d?deau la Roma reprezenta?ii in limba materna. Obiceiurile elenistice exercitau o influenta din ce in ce mai mare asupra felului de trai al aristocra?iei si bogatasilor romani. Numero?i oameni politici de vaza din Roma au început sa se declare pe fata filoeleni ca, de pilda, Flaminius, Scipionii si al?ii.
Obiceiurile grece?ti s-au r?spândit si in viata de toate zilele. Obiceiul de a se întocmi inscrip?ii in versuri pe morminte, amintit mai înainte, fusese împrumutat din Grecia. Raderea b?rbii, obiceiul de a sta culcat in timpul mesei si o serie de alte obiceiuri fuseser? aduse de asemenea de greci. Imitarea a tot ce era grecesc devenise o <> r?spândita, mai ales in cercurile aristocratice ale societatii sclavagiste romane.
Dar p?trunderea acestor influente str?ine in Roma nu s-a desfasurat fara lupta si fara opozi?ie. Dup? toate probabilitatile, cercurile largi ale societatii romane au fost ostile acestor inova?ii str?ine si le-au opus o rezistenta dârza. In acest sens este extrem de caracteristica activitatea celebrului censor din anul 184 i.e.n., Cato cel B?trân care înscrisese printre
|