|
Complexul cultural Kodjadermen-Gumelni?a-Karanovo VI s-a format la nivelul eneoliticului dezvoltat, dup? o perioad? de ample transform?ri materiale ?i spirituale. Evolu?ia sa a fost concentric? ?i gradat?, intensitatea impulsurilor culturale sc?zând dinspre centru spre zona periferic?. Urm?rind din aproape în aproape zona de genez? a elementelor de cultur? material? ?i spiritual? eneolitice, intuim existen?a unui centru de iradiere nord-tracic. Nu neg?m rolul evolu?iei locale neîntrerupte, dar credem c? folosirea unor tehnici noi s-a datorat în primul rând impulsurilor ("modei") culturale venite din sudul Peninsulei Balcanice. Direc?ia de penetrare a acestor impulsuri este argumentat? ?i de u?oara anterioritate a eneoliticului dezvoltat în regiunea sud-dun?rean?. Schimburile cu Tracia septentrional? nu s-au redus la simple piese de import: piesele de cupru ?i aur, ceramica grafitat?, dar mai ales plastica de lut ?i os dovedesc întrep?trunderi la nivelul unor forme de suprastructur?. Complexul cultural Kodjadermen-Gumelni?a-Karanovo VI
Complexul cultural Kodjadermen-Gumelni?a-Karanovo VI s-a format la nivelul eneoliticului dezvoltat, dup? o perioad? de ample transform?ri materiale ?i spirituale. Evolu?ia sa a fost concentric? ?i gradat?, intensitatea impulsurilor culturale sc?zând dinspre centru spre zona periferic?. Urm?rind din aproape în aproape zona de genez? a elementelor de cultur? material? ?i spiritual? eneolitice, intuim existen?a unui centru de iradiere nord-tracic. Nu neg?m rolul evolu?iei locale neîntrerupte, dar credem c? folosirea unor tehnici noi s-a datorat în primul rând impulsurilor („modei”) culturale venite din sudul Peninsulei Balcanice. Direc?ia de penetrare a acestor impulsuri este argumentat? ?i de u?oara anterioritate a eneoliticului dezvoltat în regiunea sud-dun?rean?. Schimburile cu Tracia septentrional? nu s-au redus la simple piese de import: piesele de cupru ?i aur, ceramica grafitat?, dar mai ales plastica de lut ?i os dovedesc întrep?trunderi la nivelul unor forme de suprastructur?.
Formarea marelui complex cultural Kodjadermen-Gumelni?a-Karanovo VI nu ar fi fost posibil? f?r? etapa preg?titoare a eneoliticului timpuriu: Boian III - IV, Karanovo V, Sava IV, Poljanica IV, Hamangia III – IV, când se constat? o intensificare a schimburilor la distan?e mari. Fenomenul nu a fost singular; la nord de arealul gumelni?ean, pe un spa?iu imens - din SE. Transilvaniei pân? pe malul apusean al Niprului - s-a format complexul cultural Ariu?d-Cucuteni – Tripolje.
Aspecte regionale
Pe teritoriul Dobrogei, în func?ie de fondul cultural anterior ?i de pozi?ia geografic? favorabil? – existen?a a dou? culoare de acces Dun?rea ?i Marea Neagr? – se vor contura, începând cu etapa eneoliticului dezvoltat, dou? aspecte regionale. De-a lungul Dun?rii, în zona central? ?i nordic? a Dobrogei s-a manifestat varianta dobrogean?, foarte apropiat? de cea nord-dun?rean?, fapt explicabil dac? avem în vedere fondul de genez? comun – cultura Boian. Continuitatea de locuire a fost surprins? cel mai bine în tell-urile de pe linia Dun?rii, Hâr?ova ?i Atmageaua T?t?rasc?, în pe?terile de pe valea Casimcei (Gura Dobrogei), în nord la Luncavi?a ?i Sarichioi. Al?turi de puternice tradi?ii Boian, varianta dobrogean? p?streaz? ?i vechi tradi?ii Hamangia, vizibile mai ales în produc?ia ceramicii.
În zona litoralului vest-pontic, pe segmentul Burgas – Corbu de Jos, fondul cultural anterior Hamangia-Sava a determinat existen?a unor diferen?e regionale mult mai bine conturate. Produc?ia ceramic?, canoanele plasticii de lut ?i os, practicile funerare din etapa Gumelni?a A1 (= Varna I) î?i g?sesc analogii, mergând pân? la identitate, în perioada anterioar?. Aceste diferen?e regionale au fost accentuate de condi?iile ?i resursele naturale specifice zonei litorale. De asemenea posibilitatea de comunicare prin naviga?ie de cabotaj a amplificat dinamica rela?iilor de schimb cu comunit??ile din sudul Peninsulei Balcanice ?i chiar din spa?iul egeo-anatolian. De aceea particularit??ile aspectului vest-pontic se men?in ?i în etapa Gumelni?a A2, spre deosebire de restul arealului gumelni?ean unde procesul de uniformizare cultural? estompeaz? tot mai mult aspectele regionale. Totu?i ele nu pot constitui elemente definitorii pentru o nou? cultur?; tehnicile de construc?ie a locuin?elor, de producere a ceramicii grafitate, tipurile de unelte ?i arme, dar mai ales canoanele plasticii sunt comune cu cele din restul arealului gumelni?ean.
Analizate din perspectiva descoperirilor funerare, aceste diferen?e par ?i mai categorice, dar cel mai adesea se omite un fapt esen?ial. Simpla comparare a unor artefacte, f?r? s? se analizeze contextul arheologic al descoperirii lor, conduce uneori la formularea unor concluzii eronate. Vasele de inventar funerar de la Varna, Durankulak ?i Devnia au avut o destina?ie cultic? ?i de aceea se deosebesc cu mult fa?? de vasele de uz comun specifice culturii Gumelni?a: de dimensiuni mai mici, arse neuniform, bogat decorate.
Caren?ele de cercetare arheologic?, pentru perioada eneolitic?, în zona litoralului românesc au favorizat na?terea unei teorii acceptat? de mul?i arheologi bulgarii ?i str?ini – „cultura Varna”. În literatura de specialitate bulgar? no?iunea a evoluat de la aspect cultural „tip Varna” la „cultura Varna” negându-se într-o m?sur? mai mare sau mai mic? prezen?a culturii Gumelni?a pe teritoriul Dobrogei . Formularea unor astfel de ipoteze s-a bazat, indirect, ?i pe erorile de interpretare din studiile unor arheologi români [1] .
Doina Galbenu are meritul de a fi cercetat pentru prima dat? aspectul vest-pontic, efectuând s?p?turi de salvare la Costine?ti ?i Constan?a. Chiar dac? “faza Hâr?ova” s-a dovedit lipsit? de con?inut, încadrarea descoperirilor din zona litoralului românesc în cea mai timpurie etap? a aspectului vest-pontic a fost confirmat? de descoperirile ulterioare. Ipoteza form?rii în zona litoralului vest-pontic, între Burgas ?i Palazu Mare, a unui aspect regional pe fond Hamangia a fost acceptat? de cei mai mul?i arheologi. Descoperirile arheologice recente de la Corbu de Jos ?i din a?ezarea eneolitic? de pe Insula „La Ostrov” a Lacului Ta?aul (N?vodari) permit mutarea spre nord a limitei acestui aspect regional. Credem c? aceast? limit? nu poate fi urcat? mai sus de Histria deoarece la Sarichioi a fost cercetat? o a?ezare din faza de tranzi?ie Boian-Gumelni?a.
|