|
Cruciadele pot fi definite ca expedi?ii militare ale feudalilor apuseni cu scopul de a cuceri ?i coloniza regiuni din Orientul Apropiat, îndeosebi Palestina cu Ierusalimul. Ele au ap?rut într o societate aflat? în plin? expansiune politic? ?i militar? ?i sunt o întregire a procesului de colonizare petrecut în Europa, la ele participând toate clasele ?i p?turile sociale.
Aspectul religios const? în faptul c? aceste expedi?ii au fost înso?ite, la început, de o ideologie cre?tin?. Proclamate ca „r?zboaie sfinte”, ele au fost organizate în numele eliber?rii a?a numitelor „locuri sfinte” (Ierusalimul), de sub domina?ia musulman?. Caracterul religios al cruciadelor explic? de ce conducerea lor a revenit papalit??ii al c?rei rol, pe plan interna?ional, se afirm? în secolul al XI lea.
Orientul Apropiat (Bizan?ul, Siria, Palestina, Egiptul), fiind mai dezvoltat din punct de vedere economic ?i cultural decât Occidentul, exercita, la sfâr?itul secolului al XI lea, o puternic? atrac?ie asupra claselor sociale din apusul Europei, care la acea dat? trecea printr o perioad? de criz? ca urmare a încheierii procesului de aservire a ??r?nimii, a cre?terii puterii principilor, a instituirii „ordinului” cavaleresc, a sporului demografic, precum ?i a unor factori naturali: inunda?ii, secet?, foamete, molime etc. Anarhia politic? aducea prejudicii atât economiei domaniale, pe cale de a se dezvolta, cât ?i celei or??ene?ti. Canalizarea spiritului r?zboinic al cavalerilor în afara Europei, ap?rea tuturor o solu?ie fericit?. La ideea de cruciad? au aderat repede ?i or??enii, care întrez?reau posibilitatea unor noi pie?e de desfacere ?i aprovizionare.
Participarea masiv? a ??r?nimii la cruciade se explic?, pe de o parte, prin pauperizarea ei, pe de alt? parte, prin spiritul de colectivitate li solidaritate foarte puternic în evul mediu, fapt dovedit cu prisosin?? în timpul cruciadelor copiilor.
Principii s au al?turat ?i ei cruciadelor deoarece nu puteau r?mâne în afara unei lupte care le ar fi adus noi st?pâniri, prestigiu ?i glorie, dar, de la început, între idealul nobiliar ?i cel popular a existat o pr?pastie.
|