Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Criza Berlinului si componenta germana a Razboiului rece

Criza Berlinului si componenta germana a Razboiului rece

Categorie: Referate Istorie

Referat downloadat de: 189 ori.

Cauta referat dupa: criza berlinului componenta germana razboiului rece

Descriere referat:

Secretarul de stat american Dean Acheson, fragment din adresa radiodifuzat� de la Bruxelles, Tratatul Atlanticului de Nord, 18 martie, 1949. �naintea primelor conferinte dintre W. Churchill si F.D. Roosevelt din perioada r�zboiului, o prognoz� elaborat� de Serviciile Americane de Informatii care se referea la pozitia postbelic� a U.R.S.S., concluziona [1]: "Odat� cu �nfr�ngerea Germaniei, nu va mai exista nici o putere �n Europa care s� se opun� fortei militare colosale [a U.R.S.S.-n.n.]�Pentru viitor concluzia este evident�. Dup� ce Rusia va deveni un factor decisiv �n r�zboi, ea trebuie s� primeasc� orice asistent� si trebuie f�cute toate eforturile pentru a-i obtine prietenia. De asemenea, este f�r� �ndoial� c� �n urma �nfr�ngerii Axei ea va domina Europa si este mult mai important s� dezvolt�m si s� p�str�m cele mai prietenesti relatii cu Rusia". Previziunea unei ere a bunelor intentii �ntre S.U.A.si U.R.S.S. a fost caracteristic� pentru neasteptata si utopica natur� a diplomatiei americane din timpul r�zboiului. �n mod iluzoriu, aceasta presupunea c� r�zboiul nu era dec�t o �ntrerupere a unei st�ri normale de armonie �ntre natiuni, pentru pedepsirea agresorilor si a criminalilor de r�zboi, o cruciad� ideologic� �n care t�rile aliate erau egale din punct de vedere moral si, odat� ce r�zboiul se va termina, vechea armonie si lupta mondial� pentru putere va lua sf�rsit. Implicatia acestei utopii a fost clar� : S.U.A. nu si-au luat nici o m�sur� de precautie �mpotriva "nobililor" aliati din timpul r�zboiului, �n anticiparea unei posibile dezintegr�ri a aliantei si �n eventualitatea unor ostilit�ti. Permanentele semnale ale ostilit�tii si suspiciunii sovietice pot explica aceste previziuni optimiste. De-a lungul �ntregului r�zboi, U.R.S.S. a suspectat �n mod constant S.U.A. si Marea Britanie de intentii necinstite. Conduc�torii americani, f�r� a tine seama de prognozele serviciilor de informatii, au g�sit imediat o explicatie pentru suspiciunea sovietic�. Ei percepeau politica extern� a U.R.S.S. nu �n termenii dinamicii interne ai regimului comunist si �n dusm�nia lui pentru toate natiunile necomuniste, ci numai ca pe o reactie a Uniunii Sovietice la politica dus� de occidentali. Atitudinea Moscovei era perceput� numai prin prisma actelor antebelice : interventia aliatilor cu scopul de a r�sturna regimul sovietic si, dup� acest esec, stabilirea de c�tre Franta a unui cordon sanitar �n Europa de Est, cu scopul de a feri restul continentului european de virusul comunist. Pe l�ng� acestea se adaug� respingerea de c�tre occidentali �n anii `30 a initiativei sovietice de a se constitui o aliant� �mpotriva lui Hitler si, �n mod special, acordul de la M�nchen din 1938, care a distrus Cehoslovacia si i-a deschis lui Hitler portile c�tre est. Eforturile occidentalilor �n �ncercarea de a �ndep�rta de vest pericolul hitlerist, direction�ndu-l spre est, erau considerate motivele principale ale ostilit�tii sovietice. Occidentalii, pentru a modifica aceast� atitudine, trebuiau s� demonstreze Uniunii Sovietice, prin dovezi de prietenie, bunele lor intentii. Problema principal�, �n viziunea lor, era nu dac� pentru lumea postbelic� cooperare sovietic� va fi obtinut�, ci c�nd va fi ea stabilit�. Dizolvarea Cominternului, reducerea ideologiei comuniste, noua emfaz� a nationalismului rus, relaxarea restrictiilor impuse bisericii si, nu �n ultimul r�nd, declaratiile f�cute de sovietici �n limbajul p�cii, al democratiei si libert�tii i-a convins pe occidentali s� perceap� �n U.R.S.S. un nou prieten. Presedintele Roosevelt si consilierii s�i au avut certitudinea c� la Ialta s-au stabilit relatii mult mai amicale cu U.R.S.S. Stalin, demonstr�ndu-si bun�vointa, a f�cut concesii la subiectele importante. �n problema membrilor Natiunilor Unite si-a redus pretentiile pentru 16 locuri (ce ar fi revenit pentru fiecare republic� sovietic�) la numai trei, afirm�nd c� va sprijini S.U.A. dac� vor ridica pretentii de paritate. �n Germania, el a acceptat o zon� de ocupatie francez� si primirea Frantei �n Comisia de Control, precum si o unic� administratie pentru toate zonele de ocupatie. Mai mult, prin Declaratia privind Europa eliberat�, Stalin a promis organizarea de alegeri libere si autoguvernarea �n Europa de Est. R�spunz�nd dorintelor militare americane pentru Orientul �ndep�rtat, el a promis c� va intra �n r�zboi �mpotriva Japoniei. Nu �n ultimul r�nd, el a exprimat speranta c� vor urma cincizeci de ani de pace si puternic� cooperare. Se poate spune c� a fost o minune c�, la Conferinta de la Ialta, delegatia american� a avut o dispozitie de "exaltare suprem�". Harry Hopkins, consilier apropiat al presedintelui, afirma [2] : "Noi suntem ferm convinsi c� am c�stigat prima mare victorie a p�cii, si prin noi m� refer la noi toti, �ntrega ras� uman� civilizat�". Aceast� p�rere poate fi completat� cu ajutorul cuvintelor secretarului de stat Cordell Hull [3]: "Nu va mai fi nevoie de sfere de influent�, de aliante, echilibrarea puterii, sau de orice alt fel de aranjament, prin intermediul c�rora, ca �n trecutul nefericit, natiunile s� se str�duiasc� s�-si apere securitatea sau s�-si promoveze propriile interese". Oamenii politici americani au ignorat, sau s-au f�cut c� ignor� existenta unui scop final la care sovieticii nu renuntaser� niciodat� si a c�rui realizare devenise acum posibil� datorit� �mprejur�rilor internationale. Visul american de pace postbelic� si cooperare �ntre cei trei mari va fi distrus odat� cu expansiunea Uniunii Sovietice �n Europa Central� si de Est, odat� cu impunerea controlului asupra Poloniei, Rom�niei, Ungariei, Bulgariei si Albaniei

Alte referate din materia: Istorie

Nr.	Nume referat	Hits
1	fMKustmHMAS	49
2	cwfwmu@ansvaf.com	163
3	HsTeBgVfESCfJPpGsi	352
4	HQsnuJKkq	428
5	ssuste@xaalvd.com	400
6	ISTORIA INTERZISA	590
7	MARESALUL ION ANTONESCU SI CORNELIU ZELEA CODREANU	657
8	NICOLAE IORGA - TESTAMENTUL POLITIC	854
9	Revolutia 1848	959
10	Sapte minuni	854
11	Scrierea cuneiforma	898
12	Stefan	811
13	Tancurile	781
14	Tragedia	713
15	Valea reginelor	696
16	Valea2	695
17	Magellan si prima calatorie in jurul lumii	1313
18	Manastirea Moldovita	1036
19	Manastirea Tismana	730
20	Maraton	707
21	Marcus Ulpius Traianus	702
22	Marea Revolutie Franceza	787
23	Mari imperii si popoare	626
24	Marile descoperiri geografice	928
25	Marile religii ale antichitatii la daco-geti	773

Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier