|
Calificativul de baz? al staticilor celui de-al Doilea R?zboi Mondial este pe departe cel mai grozav r?zboi din istorie în termeni de cheltuial? de oameni ?i de resurse materiale.În toate, 61 ??rile cu 1,7 miliarde se oameni, 3 sferturi din popula?ia lumii, au luat parte. Un total de 110 milioane de oameni au fost mobiliza?i în serviciul militar, mai mult de jum?tate de URSS (22-30 milioane), Germania (17 milioane), ?i Statele Unite (16 milioane). Cel mai mare num?r de personal activ în munc? la orice singur moment au fost: URSS 12500000; Statele Unite 12245000; Germania 10938000; Imperiul Britanic 8720000; Japonia 7139000 ?i China 5000000.
Cele mai multe statistici ale razboiului pot fi doar estimate.Întinderea vast? ?i haotic? a r?zboiului a f?cut p?strarea de liste exacte imposibil. Unele guverne au pierdut controlul de informa?ii ?i unele au recurs la manipularea lor pentru motive politice. Oricum, este un consens dur despre totalul costului r?zboiului. În termeni de cheltuire de banii a fost pus mai mult de 1 bilion $, care l-a facut mai scump decât toate r?zboaiele la un loc.
Statele Unite a cheltuit cel mai mult pe r?zboi, aproximativ 341 miliarde $, incluzând 50 miliarde $ prntru resurse împrumutate care au fost distribuite dupa cum urmeaz?: Marea Britanie 31 miliarde $ ; URSS 11 miliarde $ ; China 5 miliarde $ ?i toate celelalte 3 miliarde $. Cheltuiala celorlalte participante (in dolari americani ) au fost dup? cum urmeaz?: Germania 272 miliarde $; URSS 192 miliarde $; Marea Britanie 120 miliarde $; Italia 94 miliarde ?i Japonia 56 miliarde $. Excepând Statele Unite ?i câ?iva dintre Alia?ii mai pu?in activi militari, banii cheltui?i nu se apropie de adev?ratul cost al r?zboiului. Fostul guvernul sovietic a calculat c? URSS a pierdut 30% din averea na?ional?, în timp ce pr?zile exacte ale nazi?tilor în Uniunea Sovietic? ?i alte ?ari ocupate sunt incalculabile. Totalul cheltuieli pentru Japonia a fost estimat la 562 miliarde de dolari americani.
Este clar c? factorul major în victoriile Aliate a fost de?inerea resurselor vast superioare în compara?ie cu cele ale puterilor Axelor. Toate indiciile economice atesteaz? aceast? superioritate – în mâna de lucru , impunere fabricant?, materii prime, educa?ie, etc. Statele Unite eventual a dep??it toate participantele economic, dar Uniunea Sovietica ?i Marea Britanie s-au dovedit egal capabile de eforturi prestigioase în produc?ia de arme de toate tipurile. Puterile Axelor nu au putut spera s? concureze în aceasta alergare lung? împotriva teritoriilor vaste câ?tigate în primele stagii ale r?zboiului,
Efectele r?zboiului asupra civililor
Avans?rile tehnologice ?i ?tiin?ifice au f?cut r?zboiul de o ferocitate nemaiv?zut?. A atins un nivel de bestialitate ?i oroare nemaiv?zute în istoria umanit??ii. Civilii din zonele vaste ale r?zboiului au devenit o parte din fronturile de lupt? ?i au suferit de boli, malnutri?ie ?i des de înfometare, de distrugerea ora?elor ?i or??elelor ?i r?nirii permanente ?i de moarte.
R?zboiul aerului a participat foarte mult la suferin?a civililor. Fulgerul aerian nazist asupra Warsaw în 1939 ?i Rotterdam în 1940 au fost urmate de bombard?ri de noapte la scara mai mare asupra Londrei ?i a altor ora?e britanice în 1940 ?i 1941. Comanda Bombard?rii a Marii Britanii a ordonat dupa 1942 o campanie masiv? de bombardare pe timp de noapte împotriva ora?elor ?i or??elelor Germaniei, singurele motive pâna in 1944 dup? care Marea Britanie a putut ataca în inima Germaniei. Pe la sfir?itul r?zboiului, multe ora?e ?i or??ele mari germane au fost reduse la cenu?a, cu o cre?tere a mor?ilor civile din lovituri, explozii ?i furtuni –de-foc directe.
Contrar a?tept?rilor multor strategi?tii pre-r?zboi ai aerului, r?zboiul aerian nu a sc?zut moralul du?manilor cea ce ar fi f?cut guvernul lor s? vrea pace. Asistat de eforturile guvernului de a ameliora cele mai urâte efecte ale bombard?rii prin aprovizionarea de ad?post, prim ajutor ?i alte precau?ii ( ?i în Germania de un aparat feroce ?i în totdeauna prezent al poli?iei), popula?ia civil? în Marea Britanie ?i Germania, în timp ce stresa?i de distrugerea care s-a ab?tut asupra lor, s-au ?inut tare în ciuda panicii ocazionale în locuri ca Southampton unde ad?posturile erau inadecvate ?i administratia locala s-a pr?bu?it.
|