|
Parcurgerea chiar succint? a evolu?iei constitu?ionale a României, de la Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859 pân? la Revolu?ia Român? din 16-22 decembrie 1989, impune de la sine o împ?r?ire în patru perioade distincte.
O prim? perioad?, cea de a?ezare a institu?iilor constitu?ionale în ?ara noastr?, precedat? de lucr?rile Adun?rilor Ad-Hoc, are ca punct de plecare Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859 ?i ca punct final Constitu?ia din 1 iulie 1866.
O a doua perioad?, care începe cu Constitu?iunea din 1 iulie 1866 ?i se încheie cu lovitura de stat a lui Carol al II-lea de la 20 februarie 1938, este perioada deplinei continuit??i constitu?ionale a României. Ea coincide din punct de vedere istoric cu marile realiz?ri politice, Independen?a na?ional? la 10 mai 1877 ?i Întregirea neamului la 1 decembrie 1918 ?i totodat? cu atingerea maximei dezvolt?ri economice, sociale ?i culturale.
A treia perioad?, cea mai fr?mântat? din punct de vedere politic, cu dese schimb?ri politice structurale, s-ar putea numi „perioada loviturilor de stat”. Ea debuteaz? cu lovitura de stat a lui Carol al II-lea, la 20 februarie 1938 ?i se încheie cu lovitura de stat din 30 decembrie 1947. E perioada marilor dezastre na?ionale.
A patra perioad?, cea mai întunecat? din istoria României, începe cu acea nefast? lovitur? de stat din 30 decembrie 1947 ?i se încheie cu Revolu?ia Român? de la 16-22 decembrie 1989. Este perioada dictaturii comuniste, a aservirii totale a ??rii pân? în 1964 fa?? de Uniunea Sovietic?, mai nuan?at? dup? aceast? dat?, dar caracterizat? printr-o represiune intern? continu? ?i o desconsiderare total? a normelor constitu?ionale a drepturilor omului.
Desigur, de la 22 deecmbrie 1989 a început o nou? perioad? a istoriei constitu?ionale a României, ale c?rei tr?s?turi au deocamdat? un caracter tranzitoriu, dar ac?iunile puterii instalate pot fi apreciate prin prisma concordan?ei lor cu regulile statului de drept.
Pentru detalierea acestor perioade este necesar? analizarea fiec?rui act fundamental. Este necesar? prezentarea modului de adaptare a actului, prevederile ?i revizuirea sa.
PRIMA CONSTITU?IE A ROMÂNIEI
Dup? primirea dolean?elor exprimate de cele dou? Adun?ri Ad-Hoc, puterile garante au elaborat un act fundamental pentru ??rile române, denumit Conven?iunea pentru organizarea definitiv? a Principatelor Dun?rene ale Moldovei ?i Valahiei, care, pe lâng? prevederile citate privind rela?iile dintre cele dou? Principate, organiza ?i puterile de stat ?i asigura drepturile cet??enilor, a?adar era o adev?rat? constitu?ie.
Conven?iunea pune la baza organiz?rii Principatelor Unite principiul separa?iei puterilor în stat, încredin?ând Domnului puterea executiv?, iar puterea legislativ? în mod colectiv Domnului, câte unei Adun?ri Elective de fiecare Principat ?i unei Comisii Centrale comune. Puterea judec?toreasc? era încredin?at? magistra?ilor , dar
|