|
În a doua jum?tate a secolului al XVII-lea situa?ia interna?ional? era deosebit de complex?. Rivalitatea dintre Fran?a ?i Habsburgi a determinat pe Ludovic al XIV-lea s? caute s? men?in? rela?ii bune cu statele din r?s?ritul Europei - Imperiul Otoman, Polonia, dar ?i cu nobilimea maghiar?, în încercarea de a le atrage împotriva Vienei.
Catastrofa militar? a otomanilor la Viena, în 1683, a permis austriecilor s? ini?ieze o politic? de expansiune c?tre Ungaria ?i sud-estul Europei. Atât Habsburgii, cât ?i Polonia, au manifestat dorin?a clar? de a controla inclusiv ??rile Române.
Situa?ia ??rilor Române la sfâr?itul secolului al XVII-lea.
Obligat? la o politic? de defensiv? Poarta a încercat s?-?i înt?reasc? controlul asupra ??rilor Române. În fa?a crizei puterii otomane domnii români au promovat o politic? antiotoman?, în încercarea de a men?ine fiin?a statal? ?i a respinge dorin?ele Marilor Puteri de a partaja spa?iul românesc.
Politica lor de echilibru a urm?rit ob?inerea libert??ii de mi?care ?i înl?turarea suzeranit??ii otomane. Dup? ce institu?ia domniei fusese la discre?ia boierimii ?i a grup?rilor sale, în aceast? perioad? se remarc? tendin?a de înt?rire a autorit??ii domne?ti. Afirmarea în r?s?ritul Europei a Rusiei, ca mare putere, i-a determinat pe unii voievozi munteni si moldoveni s? întrevad? în aceasta un sprijin impotriva turcilor, stabilind contacte diplomatice cu noua putere, in speran?a unui ajutor eficace.
Însc?unarea ?i programul de consolidare a domniei lui
Constantin Brancoveanu
În 1688 a fost ales domn al ??rii Române?ti marele boier Constantin Brâncoveanu, fiul lui Papa Brâncoveanu si al Stanc?i Cantacuzino.
Str?lucit politician, diplomat ?i om de cultur?, Constantin Brâncoveanu a desfa?urat, dup? expresia lui Nicolae Iorga, ”o politic? de cump?tare, dar practic?; pu?in str?lucitoare, dar foarte folositoare“.
|