|
Situat? în partea de nord-est a jude?ului Neam?, la o dep?rtare de 46 de km de re?edin?a acestuia ?i în imediata apropiere a ora?ului Tg. Neam?, Cetatea Neam? (sau a Neam?ului) face parte din categoria monumentelor medievale de valoare excep?ional? din România. Apari?ia ?i existen?a sa sunt strâns legate de istoria locului, a c?rei vechime coboar? cu aproximativ ?apte milenii în negura timpului.
Numai în microregiunea în care se situeaz? Cetatea Neam?, atât de generoas? din punct de vedere a condi?iilor de mediu natural, se g?sesc un num?r de peste 100 de situri arheologice ?i obiective de arhitectur? care corespund tuturor epocilor ?i culturilor atestate în estul ??rii noastre. Cele mai vechi urme de locuire, apar?inând culturii Star?evo-Cri? (cca. 5500-5000 î.H.), au fost puse în eviden?? la Lunca-Vân?tori ?i Oglinzi-R?uce?ti, pe versantul estic al Culmii Ple?ului, la doar câ?iva kilometri de Cetatea Neam?. Atrase de izvoarele de slatin? care se g?sesc în apropiere, comunit??ile de agricultori ?i cresc?tori de vite din neoliticul timpuriu au exploatat intens apa s?rat?, a?a cum au f?cut ?i popula?iile care s-au succedat, atât pentru consumul cotidian propriu, cât ?i în scopul ob?inerii s?rii cristalizate care era transmis? c?tre triburile aflate la dep?rtare. Pentru secolele urm?toare (cca. 5000-4200 î.H.) sunt atestate vestigii ale culturilor ceramicii liniare ?i Precucuteni la Lunca, Oglinzi, Târpe?ti, Topoli?a ?.a., pentru ca ulterior (cca. 4000-2500 î.H.) s? se remarce un num?r mare de a?ez?ri ale culturii Cucuteni (la Tg. Neam?, Vân?tori, Poiana, Lunca, R?uce?ti, Petricani, Târpe?ti etc.), cea mai str?lucit? civiliza?ie a Europei Vechi. Dup? o perioad? fr?mântat? (cca. 2500-2000 î.H.), generat? de p?trunderea unor triburi de origine estic? ?i nord-estic?, în apropierea ora?ului de pe apa Ozanei (la Lunca, Davideni, R?deni, Târpe?ti, S?ve?ti) ?i chiar pe locul Cet??ii Neam? sunt prezente comunit??i ale epocii bronzului tracic (cca. 1800-1100 d.H.).
Dac? pentru mileniul I î.H. sunt documentate un num?r mai mic de descoperiri, în prima parte a secolului al II-lea d.H. a?ez?rile sunt mult mai numeroase ?i bogate, a?a cum sunt cele de la Brusturi, Topoli?a, Urecheni, Târzia sau Nem?i?or.
Cât prive?te segmentul cronologic cuprins între secolele V-VIII d.H., cunoscut în istoriografia româneasc? sub numele de perioada form?rii poporului român, sta?iunea de la Davideni este emblematic? pentru întreg spa?iul est-carpatic.
Având forme specifice de organizare social-economic? ?i politico-militar?, comunit??ile locale au evoluat în secolele urm?toare, de?i au fost influen?ate negativ de controlul exercitat de popula?iile turanice.
Dup? mijlocul veacului al XIV-lea, vechile a?ez?ri din Depresiunea Neam? cunosc o revigorare economic?, activit??ile productive ?i schimburile comerciale permi?ând transform?ri esen?iale în statutul localit??ilor. Îndeosebi dup? formarea statului medieval moldovenesc se constat? o cre?tere a num?rului a?ez?rilor rurale, sunt atestate documentar ?i arheologic cur?ile boiere?ti (ca cele de la Or?e?ti ?i Netezi), iar interesul domniei pentru aceast? zon? devine tot mai evident. În acest context, apari?ia ora?ului Târgu Neam? ?i a Cet??ii Neam? nu este decât o consecin?? a dezvolt?rii societ??ii locale, care pe parcursul întregului ev mediu va fi racordat? la toate evenimentele istorice majore care s-au petrecut în Moldova.
Despre originea cet??ii
Lipsa unor informa?ii precise privind începuturile construc?iei Cet??ii Neam? a f?cut s? se vehiculeze, pe aceast? tem?, mai multe ipoteze, a c?ror veridicitate a fost deseori pus? la îndoial?.
O serie de istorici ?i filologi, dintre care unii de mare prestigiu, precum A.D. Xenopol, B.P. Ha?deu, D. Onciul ?.a., pornind de la Bula papal? din anul 1232, în care se strecura informa?ia c? în timpul ?ederii cavalerilor teutoni în ?ara Bârsei, între anii 1211-1225, ace?tia ar fi construit pe versantul estic al Carpa?ilor un castrum muntissimum, au acreditat p?rerea c? numai Cetatea Neam? ar fi putut fi acesta.
Dealtfel, ipoteza germanic? - teutonic? sau s?seasc? - a Cet??ii Neam? a fost însu?it? de mul?i dintre istoricii no?tri, care au trebuit într-un fel sau altul s? se pronun?e asupra originii acesteia, pornind de la numele pe care îl poart?.
În deceniul ?ase al secolului nostru, când lipsa informa?iilor istorice scrise au putut fi suplinite de pre?ioasele informa?ii date de s?p?turile arheologice, p?rerile asupra începuturilor cet??ii au putut fi reconsiderate. Astfel, materialul databil de pe stratul cel mai de jos de locuire al cet??ii, scos la iveal? prin investiga?iile sistematice efectuate, similar cu cel descoperit la cetatea de scaun de la Suceava, unde au fost identificate ?i monede din timpul domniei lui Petru I Mu?at (1375-1391), constituie o dovad? cert? c? Cetatea Neam? a fost construit? în a doua parte a domniei lui Petru I, perioad? în care Moldova a cunoscut o dezvoltare economic? ?i politic? continu?.
|