|
Succesele dezvolt?rii economice a Cehiei în secolul al XIV-lea ?i l?rgirea leg?turilor ei economice interna?ionale au consolidat într-o mare m?sur? situa?ia politic? a statului ceh în Europa Central? mai ales în acea vreme când se contura destr?marea “Sfântului Imperiu Roman de neam german”, în cuprinsul c?ruia Cehia ocupa de la mijlocul secolului al XIV-lea o situa?ie de prim rang. În istoria Cehiei, secolul al XV-lea se caracterizeaz? printr-un puternic avânt al luptei antifeudale a maselor populare ?i prin ridicare poporului ceh împotriva contopirii str?ine ?i împotriva asupririi din partea curiei papale.
Marele r?zboi ??r?nesc din secolul al XV-lea în Cehia (r?zboaiele husite):
1. Dezvoltarea economico-social? în secolul al XIV-lea ?i lupta de clas?
În secolul al XIV-lea a avut loc în Cehia un puternic avânt economic, care începuse înc? din secolul precedent. Industiria minier? a acestei ??ri a înregistrat noi succese. S-a intensificat extragerea fierului ?i a cuprului. S-au îmbun?t??it procedeele de topire a fierului, folosindu-se cuptoarele în care aerul era alimentat prin foale puse în mi?care cu ajutorul energiei hidraulice. Au ap?rut ciocanele mecanice, a caror întrebuin?are reprezint? o mare realizare în domenuiul metalurgiei medievale. În secolul al XIV-lea au c?p?tat o mare însemn?tate noile exploat?ri ale z?c?mintelor de argint din regiunea Kutná Hora. Exploatarea minelor de argint din regiunea Kutná Hora, Jilhava ?i altele a înlesnit îndeosebi dezvoltarea monet?riei. Gro?ul din Praga a devenit moneda de baz? a circula?iei monetare, r?spândindu-se ?i în Germania, Polonia ?i în marele cânezat al Lituaniei. Se extr?gea ?i aur în cantit??i destul de mari.
Rela?iile marf?-bani p?trunseser? tot mai adânc în toate sferele economiei feudale; s-a m?rit capacitatea pie?ei interne, s-a l?rgit comer?ul extern. Dezvoltarea economic? a regiunilor cehe din secolul al XIV-lea s-a oglindit mai ales în cre?terea ora?ului Praga ?i a altor ora?e. La Praga, al?turi de vechiul ora?, au crescut Ora?ul Nou ?i Malá Strana. Prin a doua jum?tate a secolului al XIV-lea ora?ul Brno num?ra 8 000 de locuitori, Plze? ?i Hradec-Králové – câte 5 000 de locuitori etc. Me?te?ugurile or??ene?ti au adoptat definitiv organizarea în bresle. În unele ora?e existau peste 50 de bresle (ca la Praga sau Plze?), fapt care dovede?te specializarea me?te?ugurilor ?i marile progrese ale produc?iei me?te?ug?re?ti. Num?rul produselor me?te?ug?re?ti a crescut, s-a îmbun?t??it calitatea lor, s-a l?rgit sortimentul. Sticla ceh? a c?p?tat un renume european, a crescut faima “cristalului de Boemia”.
Baza economiei a r?mas totu?i agricultura, care de asemenea s-a dezvoltat intens. Aceasta se vede din folosirea tot mai fregvent? a îngr???mintelor, din cultivarea plantelor furajere ?i din perfec?ionarea uneltelor de munc?. Pretutindeni a sporit num?rul morilor, atât al celor de ap?, cât ?i al celor de vânt. Au luat amploare sem?n?turile de in ?i cânep?, se dezvolt? intens cre?terea oilor ?i a porcilor, a crescut sim?itor num?rul viilor nou plantate, au ap?rut ele?tee în multe locuri din ?ar?.
Dezvoltarea rela?iilor marf?-bani a avut ca rezultat m?rirea cererii de produse agricole. Tendin?a de a-?i m?rii veniturile îndemna pe feudali sa-?i întind? domeniile. Arhiepiscopia din Praga, de exemplu, poseda în a doua jum?tate a secolului al XIV-lea peste 900 de sate, târguri, cet??i ?i ora?e. Posesiuni imense s-au concentrat ?i în mâinile marilor feudali laici. În acela?i timp nobilimea
|