|
CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. CONTEXTUL POLITIC INTERN SI INTERNATIONAL
3. ORIGINILE PRINCIPELUI CAROL
4. VENIREA PRINCIPELUI IN TARA
5. IMAGINEA PRINCIPELUI DIN DIVERSE PERSPECTIVE
6. CONCLUZII
Introducere
Pentru o mai buna intelegere a subiectului propus vom face mai
intai cateva precizari necesare pentru constructia interioara a lucrarii.
In primul rand alegerea temei este poate cea mai dificila dar
Carol I se distinge prin cateva realizari care merita sa fie amintite. In
lunga sa domnie de 66 de ani primul rege al tarii a reusit sa castige
independenta, a reorganizat armata, a contribuit la adoptarea constitutiei
(una dintre cele mai moderne si mai liberale ale vremii), a reconstituit
organizarea interna a tarii.
In al doilea rand alegerea temei din perspectiva imagologica este
potrivita deoarece sosirea unui print strain pe tronul tarii este un
eveniment plin de semnificatii pentru un caz de imagologie istorica. Exista
nenumarate surse si izvoare care pot fi folosite, avand doua avantaje
majore: numarul informatiilor este mare si totusi a trecut destul timp de
la evenimentele in cauza, astfel incat istoria a permis sedimentarea
adevarurilor
In al treilea rand treubuie spus faptul ca nu putem nu putem
face o distinctie clara intre fenomenul politic si imaginea de ansamblu a
regelui Carol I. Pentru a putea studia imaginea acestei mari personalitati
a istoriei noastre trebuie mai intai sa intelegem exact contextul aducerii
sale pe tron, motivele care au determinat acesta deczie politica. Apoi am
propus o istorie si o genealogie scurta a familiei de Hohezollern-
Sigmaringen, familia de origine a tanarului principe, pentru a avea anumite
date necesare la studierea cazului in speta.
Contextul politic intern si international
Imediat dupa abdicarea fortata a lui Alexandru Ioan Cuza,
Locotenenta domneasca formata chiar in ziua de 11 februarie 1865, si-a dat
seama de pericolul in care se aflau Principatele recent unite.Prima masura
luata de Locotenenta domneasca si de guvernul provizoriu ce-l avea in
frunte pe Ion Ghica a fost reunirea urgenta a Parlamentului. In aceeasi zi,
la pranz, Camera si Senatul, se reunesc , proclamand domnitor al Romaniei ,
sub numele de Filip I, pe fratele regelui Belgiei, Leopold al II, care
refuza insa la 25 februarie 1866 tronul romanesc.Autoritatile de la
Bucuresti nu fac public acest refuz, pana nu au garantia unei alte
candidaturi care sa concretizeze programul unionist din 1857.Numele noului
candidad va fi facut cunoscul abia peste o luna , la 25 martie1865-
principele german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
Venirea principelui Carol pe tronul romanesc a insemnat
indeplinirea unor mai vechi deziderate ale clasei politice romanesti din
acele vremuri.In aceasta privinta trebuie reamintit memoriul p |