|
Caderea Constantinopolului
Capitala lumii, Roma, a fost cucerita de Constantin si apoi mutata la Bizantia pe la anul 300. Odata cu puterea politica, s-a mutat si cea birocratica, materializata prin arhiva imperiala. Putem banui ca cele mai marete documente antice concentrate la Roma au ajuns in final la Constantinopol.La caderea Constantinopolului sub Mehmet II, netrebnicii pagini au
incendiat orasul, unul din focarele principale fiind Arhiva Imperiala. Se spune ca ar fi ars trei zile si trei nopti cu flacari pina la cer. Saracia informatiilor din perioada asa zis "intunecata" a Europei este direct legata de dezastrul istoric al Constantinopolului. Este deja cunoscut ca perioada "intunecata" nu a fost de fel asa, cu o viata infloritoare si
moderna emanata de la Constantinopol. Daca este ceva intunecat, provine din
cenusa celui mai longeviv si impunator Imperiu al tuturor timpurilor, cel
Roman. Pierderile culturale si istorice rezultate din iresponsabilitatea
hoardelor mongolo-turcesti este incomensurabila si poate fi comparata cu dezastrul Alexandriei Egiptene. Asediul Constantinopolului a īnceput la 3 Aprilie 1453. Imp?ratul Constantin XI Dragases (1448-1453) avea circa 9000 soldati, īn mare parte italieni, condusi de Giovanni Giustiniani Longo. Primele asalturi sunt respinse; mai ales cel din 18 Aprilie, la care particip? si sultanul. La 21 Aprilie, turcii realizeaz? o actiune spectacular?; 70 vase au fost transportate pe colina din Pera, cu ajutorul scripetilor, alunecānd de acolo pe uscat, ca pe ap?, īn Cornul de Aur, de unde putea controla manevrele bizantinilor. La 23 Mai, pe un pod de pontoane, armata turc? atac?. Hot?rīt s? termine cu ''ghiaurii'' (crestinii), consiliul de r?zboi turc declanseaz? ultimul atac īn noaptea de 28/29 Mai 1453. Autorit?tile civile si religioase ale Constantinopolului, īn frunte cu īmp?ratul, au participat la o Sf. Liturghie īn catedrala Sf. Sofia, s'au īmp?rt?sit si au plecat s? apere cetatea. |