|
Organiz]nd un vast imperiu, construind drumuri, poduri, viaducte `i
apeducte, romanii au cl[dit ora`e cu o urbanistic[ perfect[, at]t ^n Italia
c]t `i ^n \[rile cucerite. Arta lor este pus[ ^n primul r]nd ^n slujba
pream[ririi ideii de putere (imperium), ^n slujba glorific[rii statului `i
capitalei sale.
Arta trebuie s[ st]rneasc[ admira\ie pentru statul `i poporul roman
`i s[ ^ndeplineasc[ un scop de utilitate public[. Totodat[ ea servea pe
aristocra\ii imperiului roman, pe conduc[torii din Italia `i din
provinciile noi, cucerite de romani, pe proprietarii de p[m]nturi `i pe
proprietarii sclavilor adu`i ^n Italia ca prizonieri de r[zboi, pe aceia
care se ^mbog[\eau de pe urma comer\ului, etc.
Arta roman[ s-a dezvoltat la ^nceput la Roma, primul ora`-stat roman.
Cu timpul, aceast[ art[ a p[truns ^n toat[ Italia `i de acolo, mai
departe, ^n provinciile romane.
La formarea artei romane au contribuit `i unele elemente locale din
provinciile cucerite. Astfel, mai ^nt]i Etrucia, ^n perioada republican[ a
Romei, apoi Grecia, ^n epoca ei imperial[, provincii cu tradi\ii cultural
artistice puternice, care au influen\at mult arta roman[.
Ea a luat diferite elemente din arta altor popoare, contopindu-le
^ntr-un tot unitar, nou, original. Romanii au `tiut ce s[ ia, cum s[ ia `i
c]t s[ ia din cultura popoarelor cucerite pentru a-`i face arta lor. Arta
aceasta a ^nflorit ^ntr-un timp scurt. Perioada ei de apogeu se situeaz[
spre sf]r`itul secolului I ^.e.n., ^n timpul imperiului lui August `i al
Antoninilor .
Arta roman[ s-a dezvoltat o dat[ cu puterea economico-politic[ `i
militar[ a statului sclavagist roman `i a fost aservit[ rosturilor acestei
puteri.
Aceste ora`e erau foarte civilizate. Aveau str[zi pavate cu bolovani
de r]u sau cu lespezi, aveau `i canale de scurgere pentru apa murdar[ `i
conducte de piatr[ pentru apa de b[ut `i de sp[lat, adus[ de la mari
dep[rt[ri.
Pentru a aduce din mun\i apa curat[ necesar[ consumului de la ora`e,
arhitec\ii au construit apeducte, un fel de jgheaburi mari de piatr[, lungi
de zeci de kilometri, sus\inute de st]lpi gro`i de zid, lega\i ^ntre ei cu
arcade, adesea ^n semicerc. Cunoscut este apeductul care aducea apa la
Roma, construit ^n timpul ^mp[ratului Claudius sau dintre cele construite
^n alte provincii romane, ca apeductul de la Pont du Gard din Fran\a.
Fiindc[ acest apeduct trebuia s[ treac[ peste un r]u, el a fost sus\inut de
trei r]nduri de st]lpi, lega\i prin trei r]nduri de arcuri (^n trei etaje).
Este o construc\ie impun[toare, care, de`i este pur[ inginerie, fiind vorba
doar de utilitate, are `i un aspect estetic.
@n pie\ele publice din interiorul ora`elor, numite Forum locuitorii
se ^nt]lneau s[ discute treburile ob`te`ti. Fiecare ora` ^`i avea forumul
s[u. la Roma s-au construit mai multe forumuri.
Mai ^ns |