|
Clasificarea viru?ilor
Īn septembrie 1989 existau cam dou? duzini de viru?i. Fiecare dintre ace?tia avea variante: mici modific?ri īn codul viral sau schimbarea mesajelor afi?ate. De exemplu, virusul 17Y4 difer? de virusul 1704 doar cu un octet. Īn mai 1998 existau aproximativ 20.000 de viru?i (zilnic apar 3 noi viru?i).
Ace?tia se īmpart īn dou? mari categorii:
1. viru?i de BOOT
2. viru?i de fi?iere
Exist? ?i viru?i cu caracteristicile ambelor categorii (?i de BOOT ?i de fi?iere), dar ace?tia sunt īn num?r foarte mic.
Viru?ii de BOOT au diferite reac?ii. Ei se īncarc? īn memorie īnaintea sistemului de operare, transfer? con?inutul de BOOT īn alt sector, amestec? datele. Infecteaz? orice disc logic al hard discului ?i orice dischet? care se introduce īn unitatea de dischete. Tot īn aceast? categorie intra ?i viru?ii care infecteaz? tabela de parti?ii a hard discului. G?sindu-se īn tabela de parti?ii, ei se īncarc? īn memorie īnaintea sectorului de BOOT.
Viru?ii de fi?iere se fixeaz? de regul? pe fi?ierele cu extensia EXE sau COM. Cīnd programul infectat este rulat, virusul se activeaz? r?mīnīnd de cele mai multe ori rezident īn memorie pentru a infecta orice program se va lansa īn execu?ie. Dac? ar fi numai atīt, ar fi simplu ! Din p?cate viru?ii de fi?iere sunt de mai multe tipuri. Pīn? acum am descris tipul "clasic".
Cei mai mul?i dintre viru?ii de fi?iere actuali sunt poliformi (se mai numesc mutan?i sau evolutivi). Ei sunt codifica?i, con?inīnd doar o mic? parte - modulul de decodificare - necodificat?. Īn momentul activ?rii virusului, modulul de decodificare intr? īn ac?iune ?i decodific? restul virusului. Corpul virusului mai con?ine - evident, ve?i zice - ?i un modul de codificare. Folosind un generator de numere pseudoaleatoare acest modul ī?i schimb? algoritmul de codificare la fiecare infectare a unui fi?ier, modificīnd modulul de decodificare. Ca urmare, nu exist? o secven?? comun? mai mare de cī?iva octe?i īntre dou? contamin?ri succesive.
|