|
VALIDAREA DATELOR IN PASCAL
Prin validare intelegem operatia de verificare a corectitudinii
datelor. O data se considera corecta daca respecta o serie de conditii
aritmetice sau logice prestabilite. Validarea datelor presupune precizarea
urmatoarelor elemente:
> Conditiile de verificare
> Actiunile care trebuie executate cand data este corecta sau
incorecta
> Modul de semnalare a erorilor si structura mesajelor
> Modul de corectie a erorilor
> Modul de reintroducere a articolelor dupa corectia acestora
Validarea se poate face la nivel de camp (un camp respecta propriile
sale conditii), la nivel de articol (respectarea unor relatii intre
campurile aceluiasi articol), la nivelul mai multor articole (respectarea
unor relatii intre campurile unor articole diferite, completitudinea pe
pachete de documente, corectitudinea unor totaluri pe pachete) sau la
nivel de fisier (completitudine, corectitudinea unor totaluri pe fisier).
Cele mai importante validari la nivel de campuri si la nivel de
articol se refera la:
> Existenta
> Natura
> Lungime
> Semn
> Apartenenta la o multime sau lista de valori
> Respectarea unor corelatii aritmetice sau logice intre campuri
Daca o data nu indeplineste toate conditiile stabilite, se considera
eroare si se solicita reintroducerea ei. Introducerea se poate repeta, fie
pana se obtine o data corecta, fie pana cand se depaseste un numar
prestabilit de reintroduceri.
Cand un camp este corect, se trece la inroducerea si validarea
urmatorului camp. Cand articolul este corect, se scrie in suportul extern
si se trece la urmatorul articol.
Figura urmatoare prezinta o secventa de principiu de validare a unui
camp dupa mai multe conditii:
-----------------------------------------------
Pentru a construi structura repetitiva, necesara reluarii introducerii
campului, se utilizeaza o variabila semafor (booleana) ER, care ia valoarea
1, daca a fost eroare (nu s-a indeplinit un criteriu de validare din
multimea C1, C2, ..., Cn), sau 0, in caz contrar.
1.VALIDAREA EXISTENTEI
O data se considera existenta daca in campul corespunzator ei nu se
introduce doar . Verificarea existentei se realizeaza in functie de
in functie de semnificatia tastei ENTER la citirea diverselor tipuri de
date:
> Pentru date numerice- rol de separator,fiind ignorata la citire
> Pentru date de tip caracter- furnizeaza codul ASCII al caracterului CR
(#13)
> Pentru date de tip STRING- rol de terminator
Analiza presupune ca datele sunt introduse camp cu camp, cu procedura
READLN. Avand in vedere ca la citirea datelor numerice, este
ignorat si ca la citirea intr-o variabila de tip CHAR a lui se
solicita un nou , rezulta ca, indiferent de tipul datei, singura
posibilitate de verificare a existentei este citirea in variabile STRING,
la care numai prin ap |