|
Conform cerin?elor, sistemul trebuie s? rezolve cele dou? probleme: de achizi?ie de cuno?tin?e ?i evaluare de expresii fuzzy, utilizând o interfa?? cu utilizatorul intuitiv?, instrumentul trebuind s? fie u?or de utilizat.
1.1. Structura aplica?iei
În conformitate cu aceste cerin?e, structura aplica?iei este cea din figura 1.1.1.
Figura 1.1.1. Structura aplica?iei
A?a cum s-a specificat, unul din demersurile ini?iate în construirea acestui instrument are drept scop achizi?ia de cuno?tin?e. Acest proces const? în preluarea de la expert a elementelor ce definesc baza de cuno?tin?e împreun? cu propriet??ile specifice acestor elemente a?a cum sunt ele descrise de logica fuzzy. Odat? preluate, aceste elemente se constituie într-o structur? de date care s? corespund? specificului unei baze de cuno?tin?e. În plus, aceste cuno?tin?e corespund unui context în care apare aspectul de incertitudine în cuno?tin?ele folosite pentru a descrie acest context. De aici, conceptul de baz? de cuno?tin?e fuzzy (FKB).
A?adar constituirea unei baze de cuno?tin?e se face corespunz?tor unui anumit context, fiecare context fiind definit într-o baz? de cuno?tin?e existând posibilitatea ca în orice moment instrumentul s? poat? fi conectat la o anumit? baz? de cuno?tin?e pentru a fi actualizat? sau pentru a putea fi construite ?i evaluate expresii.
În ce prive?te problema construirii ?i evalu?rii expresiilor, aceasta presupune conectarea la o baz? de cuno?tin?e constituit? apriori, apoi, cu ajutorul constructorului de expresii, se vor construi aceste expresii având la baz? elemente definite în baza de cuno?tin?e, iar pentru fiecare expresie, se va evalua gradul de adev?r asociat, conform propriet??ilor elementelor ce intr? în componen?a expresiei, a?a cum au fost ele definite în procesul de achizi?ie.
1.2. Baza de cuno?tin?e fuzzy – FKB
A?a cum se observ? ?i din figura 1.1.1. (structura aplica?iei), elementul principal în jurul c?ruia se axeaz? întreaga aplica?ie îl reprezint? baza de cuno?tin?e fuzzy. Aceasta este constituit? din elemente necesare reprezent?rii cuno?tin?elor a?a cum sunt ele descrise de logica fuzzy [Zad65]: domenii, domenii lingvistice, mul?imi fuzzy, numere fuzzy, modificatori lingvistici, operatori ?i cuantificatori fuzzy.
1.2.1. Domenii / Domenii lingvistice
Studiile f?cute asupra situa?iilor întâlnite în exprimarea în limbaj natural, au scos în eviden?? anumite aspecte ce scot în eviden?? elemente referitoare la posibilit??ile de a defini ?i clasifica termenii lingvistici func?ie de conceptele la care se refer?, modul în care afecteaz? ace?tia sensul unei expresii cât ?i în?elesul ce se atribuie unei anumite construc?ii lingvistice pe baza acestor elemente.
S-au f?cut remarcate în primul rând aspecte în ceea ce prive?te domeniul la care se refer? anumi?i termeni lingvistici. Acesta comport? dou? aspecte:
- poate fi vorba de un domeniu preluat ca ?i concept din matematic? ?i se refer? la un interval de valori reale cuprins între anumite limite sau o mul?ime (evident finit?) de elemente ca ?i interval discret de valori numerice (Ex.: valori ale temperaturii apei ??[0, 100] ca ?i domeniu continuu, sau domeniul de valori pentru reprezentarea vârstei ??[0, 12]?? ca ?i domeniu discret pentru un context ce se refer? la vârsta pacien?ilor unui spital de copii;
|