Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Repeat

Repeat

Categorie: Referate Informatica

Referat downloadat de: 101 ori.

Cauta referat dupa: repeat

Descriere referat:

IORGA CODRIN Clasa aXI-a A REFERAT LA INFORMATIC?- INSTRUC?IUNEA REPEAT Aceast? instruc?iune reproduce structura repeat until ?i are forma general?: REPEAT i1; i2; . . . in UNTIL expresie logic? Aici , i1,�,in reprezint? instruc?iuni. Principiul de executare este urm?torul: ? Se execut? secven?a de instruc?iuni; ? Se evalueaz? expresia logic?; ? Dac? aceasta ia valoarea FALSE se execut? din nou secven?a de instruc?iuni, contrar se trece mai departe. Iat? cum arat? instruc?iunea REPEAT prezentat? cu ajutorul diagramei de sintax?: INSTRUC?IUNE INSTRUC?IUNEA REPEAT Observa?ie: secven?a se execut? cel pu?in odat?, dup? care se pune problema dac? s? se repete sau nu (prin evaluarea expresiei logice). Regula instruc?iunii REPEAT Are forma: {P} A {Q}, (Q and not b) <= P {P} repeat A until b {Q and b} Formula P se nume?te specifica?ie invariant?. Pentru simplitate, aplicarea acestor reguli �n demonstra?ii se va nota prin: repeat repeat {P} {P} A sau A {Q} {Q} until b until b {Q and b} Observa?ie: din prezentarea neformalizat? a semanticii, se ?tie c? instruc?iumea: repeat A until b este echivalent? cu instruc?iunea compus?: begin A; while not b do A End Se poate ar?ta acum, �n termenii semanticii axiomantice, c? regula instruc?iunii repeat poate fi dedus? din regula instruc?iunii while, regula consecin?elor ?i regula instruc?iunii compuse. �ntr- adev?r, �n ipostazele {P} A {Q} ?i (Q and not b) <= P poate fi construit? urm?toarea demonstra?ie: {P} begin A; {Q} while not b do {Q} A end {Q and b}. Regula consecin?elor a fost aplicat? pentru a demonstra c? specifica?ia Q este invariant? pentru instruc?iunea while: {Q and not b} {P} A {Q}. Exemplu. Nota?ia: Program R1; Type natural =0..maxint; Var x, y, z, u : natural {(x = a) and (y = b) and (a >= 0) and (b >= 0)} {(x * y = x * y) and (x > 0)} begin z := 0; {(z + x * y = x * y) and (x > 0)} u := x; repeat {(z + u * y = x * y) and (x > 0)} z := z + y; {(z + (u - 1) * y = x * y) and (u >= 1)} u := u - 1 {(z + u * y = x * y) and (u >= 0)} until u = 0 {(z + u * y = x * y) and (u >= 0) and (u = 0)} end. {{(z = a * b)} este o demonstra?ie a corectitudinii par?iale a unui algoritm de �nmul?ire a dou? numere naturale prin adunare repetat?. Pentru instruc?iunea repeat�until u=0, specifica?ia invariant? este (z+u*y=x*y) and (u>0). Exemplu. Nota?ia: {Program R2} type natural = 0..maxinit; var x, y : natural; {(a > 0) and (b > 0) and (x = a) and (y = b)} begin repeat {(x > 0) and (b > 0) and (x > a) and (y > b)} while x > y do {(x > 0) and (y > 0) and ((a, b) = (x, y))} x := x - y; while y > x do {(x > 0) and (y > 0) and ((x, y) and (a, b))} y := y - x; {(0 < y <= x) and ((a, b) = (x, y))} until x = y {(0 < y <= x) and ((a, b) = (x, y)) and (x = y)} end. {x = (a, b)} este o demonstra?ie a corectitudinii par?iale a unui algoritm de calcul al celui mai mare divizor comun (a, b) a dou? numere naturale. �n demonstra?ie s-au mai folosit urm?toarele specifica?ii adev?rate: (x > y) <= ((x, y) = (x - y, y)); (x, y) = (y, x); (x, x) = x. Exemplu. Urm?toarea nota?ie: {program R3} type natural = 0..maxint; var x, s, t : natural; {(x = a) and (y = b) and (a >= 0) and (b >= 0)} begin s := 0; repeat {s = (a - x) * b} t := 0; repeat {(s = (a - x) * b + t) and (y = b)} s := s + 1; t := t + 1; until t = y; {(s = (a � x) * b + t) and (y = b) and (t = y)} {s = (a - x) * b + b) x := x - 1 {s = (a - x) * b} until x = 0 {( s =(a - x) * b) and (x = 0)} end. {x = a * b} este o demonstra?ie a corectitudinii unui algoritm de �nmul?ire a dou? numere naturale folosind opera?iile succ ?i pred. Exemplu. Se cite?te un num?r natural n, mai mare sau egal cu 1. s? se calculeze suma primelor n numere naturale. program sum?; var n, s, i: integer; begin write (�n=�); readln (n); i := 1; s := 0; repeat s := s + i; i := i + 1 until i > n; writeln (�s=�, s) end. Exemplu: se cite?te n, num?r natural. S? se descompun? �n factori primi. program factp; var n, d, fm :integer; begin write (�n=�); readln (n); d := 2; repeat fm := 0; {fm reprezint? multiplicitatea divizorului d} while n mod d = 0 do begin fm := fm + 1; n := n div d end; if fm <> 0 then writeln (d, �la puterea�, fm); d := d + 1 until n = 1 end. BIBLIOGRAFIE: - Manual pentru clasa a IX-a de informatic?. Editura L&S INFOMAT - Limbajul Pascal. Concepte fundamentale. Volumul I ;editura TEHNIC?

Alte referate din materia: Informatica

Nr.	Nume referat	Hits
1	mtSZPKbW	20
2	TkkvMlabSupl	50
3	qzpymq@dxuzju.com	148
4	email@gmail.com	269
5	pfuqxd@exjswl.com	288
6	ncqcez@hdtnnq.com	244
7	Hard	722
8	ISTORIA INTERNET-ULUI	782
9	Impera	469
10	Info Doc	524
11	Info-TIRON	467
12	Informatica - Grafica pentru web	938
13	Informatica - Introducere in HTML	711
14	Initiere in pc	701
15	Instalarea sistemului de operare Windows	593
16	Internetul ca sursa de comunicare	580
17	Istoria Internetului	617
18	Istoria calculatorului	539
19	Istoria metodelor de proiectare	359
20	Java visavis de C++	401
21	Java vizavi de C	333
22	LIMBAJUL DE PROGRAMARE PASCAL - Programul defineste tipul salariat, o inregistrare cu variante, valorile citite fiind salvate in fisierul salariat.dat	0
23	Limbajul C	413
24	Lista vinuri prg	322
25	Lotus software	293

Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier