|
Metodele de analiz? a documentelor primare
Se poate ac?iona asupra documentului original, modificându-i expresia ca aceasta s? coincid? cu celelalte texte din colec?ia de documente. Alegerea unei metode de analiz?, definirea acesteia, au stârnit numeroase controverse la începuturile anilor 1970 între de?in?torii de sisteme informatico-juridice, care, prin experimente practice ?i evolu?ia tehnologiei informatice, au fost aplanate. Paradoxal, în vremea când adep?ii index?rii, cei ai abstractului ?i cei ai îmbog??irii textului integral au v?zut c? punctele lor de vedere sunt sensibil apropiate, polemica a reînceput între cei care propun un tratament prealabil al documentelor primare ?i cei care îi contest? utilitatea.
A. Introducerea în memorie a textului brut (full text)
Controversa a fost relansat? în Fran?a, prin anii 1980, odat? cu introducerea unuia dintre sistemele americane "LEXIS", care necesit? o singur? baz? informatic? situat? în Statele Unite, cea mai important? baz? de date juridice din lume, atât prin num?rul înregistr?rilor memorate, cât ?i prin num?rul terminalelor conectate. Caracteristica principal? a sistemului, în Fran?a ca ?i în Marea Britanie ?i în S.U.A., este de a memora textele legislative ?i deciziile Cur?ilor Supreme de Justi?ie, în stadiul lor original, adic? în form? brut?.
Cu toate rezervele asupra acestei metode, recunoa?tem eficacitatea economic? ameliorat? de absen?a oric?rei valori intelectuale ad?ugate, avantajul unei rapidit??i de scoatere la lumin? a datelor, iar pentru sectorul legislativ, cel al exhaustivit??ii.
Dac? un jurist interogheaz? un sistem informatic de surse legislative asupra responsabilit??ii civile, el nu va ob?ine textul de baz? decât dac? acesta nu a fost introdus în memorie în forma sa original?.
Înregistrarea în memorie în mod integral (full text) a actului normativ, care face obiectul bazei de date ce se elaboreaz?, are drept unic izvor Monitorul Oficial. De exemplu, Deciziile Cur?ii Constitu?ionale se afl? în bazele de date ale Sistemului Informatic al Cur?ii Constitu?ionale, reprezentând conform principiului "cutiei negre" func?ia de ie?ire care este transmis? Monitorului Oficial; baza de date cu Deciziile Cur?ii Constitu?ionale este corectat? dup? publicarea acestora în Monitorul Oficial al României.
Proiectan?ii b?ncilor de date juridice, în ansamblul lor, recurg la diverse procedee de analiz? prealabil?, f?cute în raport cu rezultatele teoriei sistemelor, logicii juridice, istoriei dreptului, dreptului comparat ?i a ipotezelor, principiilor ?i conceptelor ce guverneaz? ramura de drept ce formeaz? obiectul bazei de date.
B. Indexarea
Procedeul index?rii este cel dintâi procedeu utilizat în analiza actelor juridice, practicat din perioada procedeelor mecanografice de sortare.
Indexarea este opera?ia care const? în acoperirea con?inutului unor documente printr-un num?r redus de cuvinte sau grupe de cuvinte semnificative numite, în general, cuvinte-cheie. Indexarea se caracterizeaz? printr-un vocabular închis ?i se diferen?iaz? pu?in de tabelele alfabetice ale revistelor juridice. Pentru a func?iona pe un sistem informatizat, indexarea se supune urm?toarelor reguli:
- având ca func?ie unic? reperarea, formulele de baz? vor fi despuiate de orice aparat sintactic, inteligibilitatea sistemului comandând ca ele s? fie asortate unui cuprins în limbaj natural;
- ele vor fi stabilite urmând un vocabular închis, care este singurul recunoscut de calculator ?i admis sub o singur? form? sintactic?, în general substan?ial.
Printre merite, este ?i acela de a fi fost primul care a folosit instrumente de triere preinformatice ?i de a fi pus astfel la punct sisteme mai sofisticate. Dac? ast?zi nu se poate exclude utilizarea sa în constituirea fi?ierelor de documentare cu un num?r modest de înregistr?ri, trebuie s? constat?m totu?i c? este mai greu de utilizat în gestionarea marilor ansamble documentare. Descrierile b?ncilor de date arat? c?, chiar ?i acestea care au fost alc?tuite pe acest principiu, au evoluat considerabil având acces la suportul informatic. Imperfec?iunile metodei index?rii pure sunt ast?zi clar inventariate:
a) interven?ia unui ter? asupra textului original;
b) vocabularul limitat al analistului care poate fi, în acela?i timp, creator de ambiguit??i sau de contrasensuri n?scute din necesitatea includerii fiec?rui document într-o clasificare rigid?;
c) limitarea apriori a vocabularului de indexare interzice cercet?torului s? recurg? la numeroase c?i de acces ?i, în special la no?iunile descriptive ale faptului respectiv. Constrâns s? nu utilizeze decât c?ile de acces recunoscute de sistem, cercet?torul este obligat în practic? s? verifice existen?a acestora într-o list? pentru fiecare întrebare;
d) dezlegarea gramatical? ?i sintactic? a aparatului de reperare introduce un grad deloc neglijabil de erori;
|