- ( 12 )
- Astronomie ( 113 )
- Biologie ( 571 )
- Chimie ( 266 )
- Diverse ( 201 )
- Drept ( 9 )
- Economie ( 111 )
- Engleza ( 243 )
- Filozofie ( 110 )
- Fizica ( 377 )
- Franceza ( 117 )
- Geografie ( 613 )
- Germana ( 44 )
- Informatica ( 387 )
- Istorie ( 820 )
- Marketing ( 28 )
- Matematica ( 276 )
- Medicina ( 7 )
- Muzica ( 12 )
- Psihologie ( 235 )
- Religie ( 54 )
- Romana ( 1526 )
Referat Istoria Linux
Categorie: Referate InformaticaReferat downloadat de: 130 ori. |
 
|
Descriere referat: |
| Era 1991, ?i agonia nemiloas? a r?zboiului rece se apropia treptat de sfâr?it. Se anun?a o atmosfer? de pace ?i lini?te la orizont. În domeniul computerelor, se anun?a un viitor str?lucit în perspectiv?, dup? ce hardware-ul puternic împinsese limitele computerelor dincolo de a?tept?rile generale. Dar, totu?i, lipsea ceva. Nimic altceva decât Sistemele de Operare, unde se p?rea ca a ap?rut un vid enorm. Pe de o parte, Dos-ul domnea inc? în vastul s?u imperiu de computere personale. Cump?rat de Bill Gates de la un hacker din Seattle pentru $50 000, acest sistem de operare se strecurase în toate col?urile lumii în virtutea unei strategii inteligente de marketing. Utilizatorii de PC nu aveau de ales. Apple Mac-urile erau mai bune, dar cu pre?urile astronomice pe care nimeni nu ?i le putea permite, r?mâneau un orizont îndep?rtat. Cealat? tab?r? consacrat? a computerelor era lumea Unix. Dar Unixul era mult mai scump. În c?utarea câ?tigurilor mari, vânz?torii de Unix îl evaluau destul de scump cât s? se asigure c? micii utilizatori de PC st?teau departe de el. Codul surs? al Unix-ului, odinioar? predat în universitate, era acum p?zit cu grij? ?i nu era publicat oficial. Spre a m?ri frustrarea utilizatorilor de PC din întreaga lume, marii juc?tori pe pia?a de software nu ofereau nici o solu?ie eficient? la aceast? problem?. O solu?ie p?rea s? apar? sub forma MINIX-ului. Acesta a fost scris de la zero de c?tre Andrew S.Tanenbaum, un profesor olandez care vroia s? î?i înve?e studen?ii modul de func?ionare intern al unui adev?rat sistem de operare. Era proiectat s? func?ioneze pe microprocesoarele Intel 8086 care umpluser? pia?a mondial?. Ca sistem de operare, MINIX nu era extraordinar. Dar avea avantajul c? era disponibil codul surs?. Oricine punea mâna din întâmplare pe cartea “Sisteme de Operare” de Tanenbaum avea la dispozi?ie cele 12 000 de instruc?iuni ale codului, scrise în limbaj C ?i de asamblare. Pentru prima oar?, un programator aspirant sau hacker putea citi codurile surs? ale sistemului de operare, pe care pân? atunci vânz?torii de software le p?ziser? cu str??nicie. Un autor extraordinar, Tanenbaum a captivat min?ile cele mai str?lucite min?i ale ciberneticii cu dezbaterea elaborat? ?i realist? a artei de a crea un sistem de operare. Studen?ii la informatic? din toat? lumea s-au repezit s? cumpere cartea ?i s? citeasc? codurile ca s? în?eleag? cum func?ioneaz? sistemul din propriul lor computer. Printre ei se afla Linus Torvalds. a. Un nou “copila?” la orizont În 1991, Linus Benedict Torvalds era un student la informatic? în anul doi la Universitatea din Helsinki ?i un hacker autodidact. “Eram un finlandez de vreo 21 de ani, cu p?rul de culoarea nisipului ?i voce blând?, c?ruia îi pl?cea s? se joace cu puterea computerelor ?i cu limitele la care poate fi împins sistemul”. Dar ceea ce lipsea era un sistem de operare care s? fac? fa?? preten?iilor profesioni?tilor. MINIX era bun, dar era totu?i un simplu sistem de operare pentru elevi, proiectat mai degrab? ca un instrument didactic decât ca unul destinat industriei. La momentul respectiv, programatorii din toat? lumea erau inspira?i de proiectul GNU al lui Richard Stallman, o mi?care de software destinat? s? produc? software de calitate. Adorat ca un erou în regatul computerelor, Stallman ?i-a început nemaipomenita carier? în faimosul Artificial Intelligence Laboratory la MIT, ?i în prima jum?tate a anilor ’70 a creat editorul Emac. La începututul anilor ’80, companiile comerciale de software ademeneau pe mul?i dintre programatorii str?luci?i din laboratoarele AI, ?i negociau acorduri stricte de discre?ie ca s? î?i protejeze secretele. Dar Stallman avea o viziune diferit?. Ideea lui era c?, spre deosebie de alte produse, cu privire la software nu ar trebui s? existe restric?ii împotriva copierii sau modific?rii, cu scopul de a îmbun?t??i ?i spori eficien?a programelor. Cu celebrul s?u manifest din 1983 care declara începuturile proiectului GNU, el a declan?at o mi?care de creare ?i distribuire a software-urilor care corespundeau filozofiei lui (Din întâmplare, numele GNU este un acronim recursiv care în prezent înseamn? “GNU Nu este Unix”). Dar pentru a-?i împlini visul de a crea în cele din urm? un sistem gratis de operare, trebuia s? creeze întâi uneltele. Deci, începând din 1984, Stallman a pornit s? scrie GNU C Compiler(GCC), o fapt? uimitoare pentru un programator individual. Cu legendara sa magie tehnic?, el singur a dep??it grupuri întregi de programatori de la firmele produc?toare de software, scriind GCC-ul, considerat unul din cele mai eficiente ?i robuste compilatoare create vreodat?. Pân? în 1991, proiectul GNU crease o mul?ime de unelte. Multa?teptatul Gnu C Compiler era gata, dar nu exista înc? nici un sistem de operare ?i nici nu era a?teptat s? apar? în urm?torii câ?iva ani. Asta era o întârziere prea mare pentru Linus. Pe data de 25 august, 1991, istoricul mesaj a fost trimis grupului MINIX de c?tre Linus....... From: torvalds@klaava.Helsinki.FI( Linus Benedict Torvalds) Newsgroups: comp.os.minix Subject: Ce v-ar place cel mai mult s? vede?i în MINIX? Summary: mic sondaj de opinie pentru noul meu sistem de operare MessageID:<1991Aug25.205708.9541@klaava.Helsinki.FI> Date: 25 Aug 1991 20:57:08 GMT Organization: Universitatea din Helsinki Salut tuturor utilizatorilor de minix – Lucrez (pe gratis) la un sistem de operare (doar un hobby, n-o s? fie mare ?i profesional ca gnu) pentru hard-discuri 386(486) AT. Chestia asta cloce?te din aprilie, ?i începe s? fie gata. As vrea orice fel de informa?ie în leg?tur? cu ceea ce le place/displace oamenilor la minix, deoarece SO-ul meu seam?n? cu el într-o oarecare m?sur? (aceea?i a?ezare a fi?ierelor (datorat? unor motive practice) printre altele) Am importat recent bash(1.08) ?i gcc(1.40) ?i lucrurile par s? mearg?. Asta înseamn? c? o s? ob?in ceva practic în câteva luni, ?i a? vrea s? ?tiu ce tr?s?turi i-ar interesa mai mult pe majoritatea oamenilor. Orice sugestie e binevenit?, dar nu promit c? o s? ?in cont de ele:-). Linus (torvalds@kruuna.helsinki.fi) |
Alte referate din materia: Informatica
| Nr. | Nume referat | Hits |
| 1 | mtSZPKbW | 20 |
| 2 | TkkvMlabSupl | 50 |
| 3 | qzpymq@dxuzju.com | 147 |
| 4 | email@gmail.com | 269 |
| 5 | pfuqxd@exjswl.com | 287 |
| 6 | ncqcez@hdtnnq.com | 244 |
| 7 | Hard | 722 |
| 8 | ISTORIA INTERNET-ULUI | 782 |
| 9 | Impera | 469 |
| 10 | Info Doc | 524 |
| 11 | Info-TIRON | 467 |
| 12 | Informatica - Grafica pentru web | 938 |
| 13 | Informatica - Introducere in HTML | 711 |
| 14 | Initiere in pc | 701 |
| 15 | Instalarea sistemului de operare Windows | 593 |
| 16 | Internetul ca sursa de comunicare | 580 |
| 17 | Istoria Internetului | 617 |
| 18 | Istoria calculatorului | 539 |
| 19 | Istoria metodelor de proiectare | 359 |
| 20 | Java visavis de C++ | 401 |
| 21 | Java vizavi de C | 333 |
| 22 | LIMBAJUL DE PROGRAMARE PASCAL - Programul defineste tipul salariat, o inregistrare cu variante, valorile citite fiind salvate in fisierul salariat.dat | 0 |
| 23 | Limbajul C | 413 |
| 24 | Lista vinuri prg | 322 |
| 25 | Lotus software | 293 |
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!
Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?referat !
Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!
Cere un referat!
