|
INTERNET - Po?ta electronic?
A. Defini?ii
Furnizorii de acces propun cel pu?in serviciul de po?t? electronic? sau "mesagerie" (e-mail, electronic mail). Mesageria permite comunicarea asincron? de texte între coresponden?i conecta?i la Internet (sau, printr-o pasarel? de mesagerie, la una dintre re?elele conectate la Internet cum este CompuServe).
B. Func?ionare
Fiecare utilizator dispune de o cutie de scrisori ?i de o adres? electronic?. Cutia de scrisori este memorat? pe serverele de mesagerie, care func?ioneaz? 24 de ore din 24 ?i pot primi mesaje în orice moment.
Mesajele Internet sunt vehiculate prin re?ea în baza unui protocol specific, numit SMTP3 - Simple Mail Transfer Protocol. Acesta define?te regulile schimbului de mesaje electronice între serverele SMTP extremi (emi??torul de mesaje ?i destinatarul mesajelor) ?i între serverele SMTP intermediare (relee). La începuturile mesageriei, utilizatorul trebuia s? se conecteze în mod Telnet la serverul de mesagerie pentru a utiliza un program greoi, în mod text.
Datorit? micro-calculatoarelor, au fost realizate protocoale de conectare la serverele de mesagerie, pentru a culege mesajele stocate în cutia de scrisori.
Pentru a consulta noile mesaje (mails), utilizatorul lanseaz? programul s?u de mesagerie care se conecteaz? automat la server folosind protocolul POP ?i copiaz? noile mesaje pe ma?ina local?. Apoi consultarea se desf??oar? folosind programe conviviale.
Pentru a trimite un mesaj pe Internet, programul de mesagerie se conecteaz? folosind protocolul SMTP la un server SMTP. Mesajele primite de serverul SMTP sunt stocate în cutiile de scrisori. Când utilizatorul dore?te s?-?i consulte mesajele, programul s?u se conecteaz? la serverul de mesagerie folosind protocolul POP pentru a le copia pe ma?ina sa. În afara convivialit??ii, programele de mesagerie care utilizeaz? protocolul POP realizeaz? economii, deoarece conexiunile se reduc la minimum necesar (recep?ie ?i emisie).
C. Structura unui mesaj electronic
Mesajele electronice care circul? pe Internet au o structur? deteminat?.
Orice mesaj începe printr-un antet (header) care cuprinde adresa emi??torului (from), cea a destinatarului (to), subiectul mesajului (subject), data ?i ora mesajului. Urmeaz? con?inutul mesajului ?i în general o semn?tur? (signature), adic? câteva rânduri cu numele, adresa electronic? ?i uneori cea po?tal? a emi??torului. Unii adaug? citate sau desene realizate cu caractere ASCII.
Subiectul descrie într-o linie con?inutul mesajului. Programele de mesagerie afi?eaz? mesajele indicând autorul ?i subiectul, ceea ce permite selectarea rapid? a mesajelor care intereseaz?.
D. Obiceiuri ?i conven?ii
Pentru a reprezenta sentimente greu de exprimat în text se folosesc smileys. Smiley-urile se citesc sub un unghi de 90 de grade, spre stânga. Astfel, simbolul :-) înseamn? c? textul care precede trebuie luat în glum?, iar simbolul ;-) corespunde unui semn de complicitate simpatic? ("a face cu ochiul") etc.
Stilul textelor ?i expresiilor utilizate în mesajele electronice este direct ?i în general neconven?ional. Într-un mesaj de r?spuns care cuprinde comentarii pe marginea textului primit, liniile acestuia sunt deseori identificate prin ">".
E. Adrese electronice
Pe c?r?ile de vizit? apare din ce în ce mai des adresa electronic?, ca ?i num?rul de fax. Ca ?i în cazul po?tei, orice persoan? care dispune de posibilitatea de a primi mesaje electronice are o adres? electronic? (e-mail adress).
Adresele Internet au forma general? user@host (nume utilizator@ma?in?).
Ma?ina este desemnat? printr-un hostname Internet.
Exemplu: jaupont@cisun2000.unil.ch
Pentru a simplifica adresele ?i a le face cât mai cite?e (?i stabile în timp), numeroase noduri dispun de servere de nume care dau posibilitatea de a utiliza adrese de forma nume utilizator@domeniu, separând numele ?i prenumele printr-un punct.
Exemplu: jacques.dupont@hec.unil.ch
Numeroase re?ele folosesc alte sisteme de adresare electronic?. Conversia de la un sistem la altul se face prin pasarele. Pe CompuServe, de exemplu, utilizatorii primesc un cod (userid) compus din dou? numere desp?r?ite printr-o virgul? (de exemplu 12345, 6789). Pentru a trimite din Internet un mesaj acestui utilizator, adresa trebuie adaptat? (se înlocuie?te virgula printr-un punct) ?i mesajul este trimis la 12345.6789@compuserve.com. În acest caz, mesajul va fi dirijat spre o pasarel? Internet/CompuServe.
F. Func?iile programelor de mesagerie
Programele de mesagerie permit desigur crearea ?i consultarea mesajelor, dar ofer? de obicei ?i alte posibilit??i:
• imprimarea ?i înregistrarea mesajelor primite
• trimiterea aceluia?i mesaj mai multor destinatari deodat? (difuzarea informa?iei)
• trimiterea de copii ale unui mesaj (cc, carbon copy) unuia sau mai multor destinatari
• retransmisia unui mesaj primit, la care s-au ad?ugat comentarii (forward)
• redirec?ionarea unui mesaj (redirect)
• ordonarea mesajelor primite în func?ie de anumite criterii, ca de exemplu numele corespondentului (filter, filtrare).
Aceast? din urm? func?ie poate fi dezvoltat? pân? la organizarea de aplica?ii de grup (groupware). Programul Eudora pentru Macintosh (Qualcomm) este integrat cu limbajul de programare Macintosh (AppleScript), ceea ce permite scrierea de programe ("agen?i") care vor fi activate la primirea anumitor mesaje.
G. Ata?area de documente
Programele de mesagerie recente dau posibilitatea de a asocia fi?iere la mesajele transmise. Un document creat cu orice aplica?ie informatic? (de exemplu, un text redactat cu Microsoft Word) poate fi ata?at unui mesaj electronic. Documentul poate fi comprimat înainte de a fi transmis. La recep?ie, corespondentul este avertizat de existen?a unui fi?ier ata?at la mesaj. Pentru a-l recupera, acesta va trebui s? utilizeze programul care a fost utilizat pentru crearea documentului, în exemplul nostru Microsoft Word. Dac? nu dispune de acest program, poate utiliza un program de vizualizare (viewer) pentru Word, de exemplu Word Viewer1. Dezavantajul programelor de vizualizare este c? pot numai afi?a ?i imprima documentul, dar nu permit lucrul pe text.
O alt? posibilitate este de a utiliza un program capabil de a importa (adic? a converti) documentul original. În exemplul nostru, documentul Word ar putea fi convertit de exemplu în WordPerfect, dac? destinatarul dispune de acest program.
Posibilitatea de a ata?a fi?iere este esen?ial?, c?ci constituie un mijloc simplu ?i rapid de a transmite fi?iere: documentele recep?ionate sunt identice celor expediate ?i deci nu trebuie re-culese.
Structura documentelor Internet cu documente ata?ate este descris? de draft standard MIME - Multipurpose Internet Mail Exchange. Suportul MIME este un criteriu important la alegerea unui program de mesagerie, deoarece permite schimbul de informa?ii multimedia.
H. A g?si adresa unui corespondent
Cel mai simplu mijloc de a ob?ine adresa unui corespondent este de a-l întreba... de exemplu la telefon!
Exist? totu?i ?i alte posibilit??i de g?si adresa unei persoane pe Internet. Numeroase noduri pun la dispozi?ie o "agend? electronic?" ale c?rei "pagini albe" (white pages) sunt accesibile prin Telnet, Gopher sau WVW. În Europa, anumite agende electronice se conformeaz? normei interna?ionale X.500.
I. Securitatea mesageriei
Securitatea mesageriei Internet este deseori criticat?. Mesajele care circul? prin re?ea sunt rareori cifrate, astfel încât orice administrator de nod care vehiculeaz? mesaje le poate consulta.
Protejarea aplica?iilor comerciale care trebuie securizate se realizeaz? cu ajutorul unor programe speciale de cifrare a mesajelor electronice.
PEMZ - Privacy-Enhanced Mail asigur? confiden?ialitatea mesajelor, autentificarea lor, garan?ia de integritate ?i recunoa?terea originii. PEM utilizeaz? mai multe sisteme de cifrare simetric? (chei secrete) sau asimetric? (chei private ?i publice). Printre sistemele de cifrare utilizate cu PEM se g?sesc DES (Data Encription System) ?i RSA (Rivest, Shamir, Adelman).
Aceste sisteme de cifrare sunt brevetate ?i în parte interzise exportului în afara S.U.A. Aceste restric?ii ?i complexitatea tehnologiilor au întârziat mult utilizarea cifrajului de c?tre persoanele private. |