|
Momentul ini?ial al istoriei calculatoarelor este, de obicei legat de numele matematicianului englez Charles Babbage. El a propus în anul 1830 o Ma?in? Analitic? care a anticipat în mod fascinant structura calculatoarelor actuale. Ideile sale au devansat cu peste 100 de ani posibilit??iile tehnologice ale vremii sale. Înaintea a mai fost încerc?ri în acest domeniu ale lui Leibnitz ?i Pascal (sec al XVII-lea) .
Urm?torul moment de referin?? este anul 1937, când Howard Aiken, de la Universitatea Harvard a propus Calculatorul cu secven?? de Comand? Automat?, bazat pe o combina?ie între ideile lui Babbage ?i calculatoarele elertromecanice, produse de firma IBM. Construc?ia acestuia a început în anul 1939 ?i s-a terminat în anul 1944, fiind denumit Mark I . El a fost în principal primul calculator electromecanic, fiind alc?tuit din comutatoare ?i relee.
Înlocuirea releelor cu tuburi electronice a constituit un important pas înainte. Rezultatul a fost concretizat în calculatorul ENIAC ( Electronic Numerical Integrator And Computer ), primul calculator electronic digital. El con?ine circa 18.000 de tuburi electronice ?i executa 5.000 de adun?ri pe secund?, având o memorie de 20 de numere reprezentate în zecimal. Programarea sa se realiza prin pozi?ionarea a circa 6.000 de comutatoare, cu mai multe pozi?ii. O semnifica?ie aparte o are faptul c? în arhitectura calculatoarelor Mark I ?i ENIAC, intrau mai multe elemente de calcul, ce lucrau în paralel la o problem? comun?, fiind dirijate de o singur? unitate de comand? . Aceast? solu?ie a fost aleas? datorit? vitezei reduse a fiec?rei unit??i de calcul, în parte. La versiunea urm?toare s-a renun?at la aceast? structur? paralel? de calcul, deoarece s-a considerat c? viteza unei unit??i de calcul, realizat? cu circuite electronice, este suficient? . Solu?ia prelucr?rii paralele a fost reluat? ulterior dup? anii 80’ pentru m?rirea performan?elor unui sistem de calcul; astfel în 1996 Firma INTEL a realizat un supercalculator ce folose?te peste 7000 de procesoare PENTIUM utilizând tehnica „de calcul masiv” (utilizat pentru simularea testelor nucleare, în cercet?ri genetice, spa?iale, meteorologice).
|