|
Elementele esentiale ale sistemelor birotice sunt: echipamentele fizice (componenta hard), programele (componenta soft) si informatiile care reprezint? obiectul prelucr?rii.
Componenta fizic? este reprezentat? de un calculator electronic sau de o retea de calculatoare, împreun? cu echipamentul pentru comunicatii. Acestea pot fi detaliate pe:
Calculator (calculatoare în retea) (în general, de tip PC) format(e) din: procesor, memorie intern?, interfete cu echipamentele periferice si eventual interfete de retea si cabluri de conectare.
Dispozitive de intrare-iesire tipice calculatoarelor (tastatur?, monitor, mouse, imprimant?, scanner, plotter, speaker) sau mai general, sistemelor informatice multimedia si de comunicare.
PROCESORUL
Componenta ce are rolul de a dirija celelalte dispozitive , de a împ?r?i sarcini fiec?reia , de a coordona ?i verifica executia sarcinilor primite . Un calculator nu poate func?iona f?r? procesor . Procesoarele au avut evolutie rapid? de la 8088,8086…80486 , produc?ia fiind asigrata în principal de firma Intel , printre primii producatori de procesoare destinate utilizatorilor privati . Alte firme producatoare sunt AMD , Cyrix , ITD . Procesoarele produse de AMD ?i Cyrix sunt mai ieftine decât cele produse de Intel ?i au o arhitectura compatibil? cu cele produse de Intel , îns? se dezvolt? separat .
Procesorul i386 a fost primul processor care a inclus 6 faze de execu?ie paralel? , la procesorul 80486 s-a dezvoltat mai mult paralelismul execu?iei prin expandarea unit??ilor de decodificare a instruc?iunii ?i de executie într-o banda de asmblare (pieline) cu cinci nivele , astfel ajungându-se la 11 faze paralele . În plus , procesorul 486 are un cache intern de date ?i instruc?iuni de nivel L1 de 8Ko pentru a m?ri procentul instruc?iunilor ce pot fi executate la viteza de o instruc?iune pe impuls de tact . La acest processor a fost pentru prima dat? integrat? unitatea de calcul în virgul? flotant? (coprocesorul) în acelasi cip cu CPU-ul .
AMD a lansat în aceea?i perioad? procesorul 486 DX5 cu frecven?e pîn? la 133 , f?r? prea mult success . Surprinz?tor , dupa 486 nu a urmat 586 , decât pentru Cyrix ?i AMD . Intel a decis s? schimbe formatul numelui trecând la Pentium .
Procesorul Pentium a ad?ugat o a doua band? de asamblare pentru a ob?ine performan?e superioare (cele doua benzi de asmblare (U,V) pot executa dou? instruc?iuni pe un impuls de tact); memoria cache s-a dublat , existând un cache de 8 Ko pentru cod ?i unul similar pentru date . Pentru îmbun?t??irea execu?iei ramifica?iilor din programe s-a implementat conceptul de predic?ie a salturilor, introducându-se un tabel pentru
memorarea adreselor cele mai probabile la care se fac salturile . Registrele principale au r?mas pe 32 de biti , c?ile interne fiind pe 128 sau 256 de bi?i , magistrala de date extern? – 64 bi?i . Procesorul Pentium are integrat un controller de întreruperi avansat (APIC) folosit în sistemele multiprocessor .
Amd a lansat într-o perioad? intermediar? procesorul 586 , apoi K5 . dupa 586 pentru Cyrix urmând 6x86 .
Amd ?i Cyrix au r?mas mult? vreme într-un con de umbr? al lui Intel , mai ales c? procesoarele intel Pentium (lansate la frecvente de 75Mhz) s-au dezvoltat rapid , de la frecven?a de 166 Mhz fiind ad?ugate instructiunile MMX (-un set de 57 noi instruc?iuni , patru tipuri noi de date ?i un nou dst de registrii pentru a accelera performan?ele aplica?iilor multimedia ?i de comunica?ii ; MMX se bazeaz? pe o arhitectura SIMD (Single Instruction,Multiple Data) , permi?ând imbun?t??irea performan?elor aplica?iilor ce folosesc algoritmi de calcul intensivi asupra unor mari ?iruri de date simple (procesoare de imagini 2D/3D) . Dupa Pentium urmeaz? Pentium Pro care are o arhitectura superscalara pe trei cai- poate executa trei instruc?iuni într-un impuls de tact având un cache L2 de 256 Kb strâns legat de CPU printr-o magistrala dedicat? pe 64 de biti . . Procesoarele Pentium ?i Pentium Pro au fost dezvoltate pân? la frecven?e de 233 Mhz , urm?torul pas fiind Pentium II (este un PentiumPro cu MMX) ?i Pentium III .
Revenind la AMD , a lansat procesorul Amd K6 ce avea în plus 32kb cache level 1 fa?? de K5 . Urmatorul pas a fost AMD K6-2 , care a dat o replica MMX-ului de la Intel cu un set de instruc?iuni numite !3D NOW ; trebuie amintit c? ?i procesoarele K6 au înglobat instruc?iuni MMX frecven?a maxim? atins? fiind de 500Mhz . AMD K6-3 înglobeaz? 256kb level 1 cache ceea cea aduce un spor de viteza substan?ial
Cyrix a r?mas în urm? , unui 6x86 la 200Mhz corespunzându-i un Pentium la 150Mhz , pe când la AMD seria K6 –K62 a fost extrem de reu?it? , dep??ind pe alocuri procesoarele Intel la frecvente echivalente .
Fiecare processor din seria x86 este compatibil fizic cu placa de baz? , astfel procesoarele se introduc într-un soclu de pe placa de baza , ce are un numar standard de pini (321) . Pentru a descuraja concuren?a , Intel a schimbat modul de conectare a procesoarelor Pentium II-III , conectarea la mainboard f?cându-se printr-un nou tip de soclu – Sec – Slot 1 ; Intel nu a dat drept de productie (licen??) a acestui soclu firmelor AMD ?i Cyrix. Ca replic? , AMD a conceput procesorul AMD K7 , ce concureaz? direct Pentium II prin frecven?e de pana la 900Mhz ?i cache level 2 –512Ko,pentru un nou tip de soclu – Slot A .
Succesul pe pia?? al procesoarelor Intel a fost datorat faptului c? fiecare nou procesor îngloba func?iile precedentului (astfel un Pentium II este capabil de executa cod scris pentr 386) , caracteristicî intalnitî rar la început (1980) . Procesoarele Sparc , Alpha , Dec , Risc sunt extrem de scumpe , incompatile cu codul x86 , ele fiind în proiectate pentru aplicatii paralele , volum mare de calcul, sisteme multiprocessor . Firma SPARC a lansat de curînd procesorul pe 64 biti UltraSparc la 1,5 Ghz
|