|
,,A calcula’’ \nseamn` a rezolva probleme care implic` numere sau cantit`]i. Calculatoarele moderne fac mult mai mult decât simple calcule. Ele pot s` instruiasc` [i s` distreze, sau s` ne ajute \n multe sarcini zilnice.
Computerele de azi sunt rezultatul unor tehnici de num`rare dezvoltare de-a lungul multor secole. Cu mii de ani \n urm`, oamenii reprezentau un num`r de obiecte cu pietricele. De exemplu, un p`stor putea s` pun` \n buzunar o pietricic` pentru a-[i reprezenta propia oaie. Dac` cineva voia s` [tie câte oi are \n turm`, el se uita pur [i simplu la pietricelele din buzunar, care aveau rolul de stocare a informa]iilor. Calculatoarele electronice \nmagazineaz` informa]ia \ntr-un mod similar, dar mai compact, utilizâd tehnologia modern` a microcipurilor.
Datele sau informa]iile dintr-un calculator sunt stocate ca impulsuri electrice. |n locul utiliz`rii sistemului de num`rare zecimal (cu zeci), \n care se folosesc numere pân` la nou` [i apoi acelea[i numere \n pozi]ii diferite reprezint` zeci, sute, mii [i a[a mai departe, calculatoarele num`r` câte doi sau binar, deoarece un circuit electronic poate reprezenta u[or absen]a unui semnal cu cifra 0 [i prezen]a unui semnal cu cifra 1. Cifrele 0 [i 1 sunt convenabile [i pentru faptul c` pot fi reprezentate pe multe alte cě, cum ar fi absen]a sau prezen]a unei por]iuni magnetizate pe o band` ori un disc magnetic; sau prezen]a ori absen]a unei gůri pe o cartel`. Aceste semnale alc`tuiesc un cod pe care calculatorul \l poate citi sau scrie.
Calculatoarele electronice sunt un sistem de intr`ri [i ie[iri cu o unitate central` de prelucrare a datelor (CPU) pe post de “creier”. Literele, numerele, imaginile [i muzica pot fi \n]elese de oameni, dar nu [i de calculator. De aceea, “formele citibile de c`tre om” sunt \nc`rcate \n calculator prin tastatur`, creion optic sau microfon, iar procesorul cite[te [i transform` informa]iile \n “form` citibil` de ma[in`” sau coduri binare. Informa]ia este stocat` pân` când va fi accesat` [i transformat` din nou \n cuvinte, imagini sau muzic`.
O asemenea complexitate electronic` este rezultatul unor secole de dezvoltare. Cartelele perforate au stocat informa]ii pentru prima oar` \n 1787, când ]es`torul francez Robert Falcon le-a folosit pentru a controla un r`zboi de ]esut mecanic. Acest sistem a fost \mbun`t`]it de un alt ]es`tor, Joseph Jacquard. {iruri de gůuri \ntr-o serie de cartele determinau momentul \n care ap`reau \n model firele colorate. Cu alte cuvinte, cartelele stocau detaliile modelului. La schimbarea cartelelor, r`zboiul de ]esut executa alt model.
“R`zboiul de ]esut Jaquard ]ese orice model care poate fi conceput de imagina]ie”, declara matematicianul englez Charles Babbage. El a fost atât de impresionat de versatilitatea oferit` de cartelele perforate, \ncât \n 1832 a \nceput s` construiasc` ceea ce el numea “o ma[in` analitic`”. Aceasta urma s` fie prima ma[in` de calculat automat` pentru mai multe scopuri: un loc de depozitare sau memorie p`stra numerele originale [i rezultatele calculelor; o unitate aritmetic` efectua calculele, iar o unitate de control asigura efectuarea opera]iunilor \n ordinea corect`. Din nefericire, “ma[ina analitic`” era de o asemenea complexitate mecanic`, \ncât construc]ia sa s-a dovedit imposibil` \n acea vreme. Totu[i, mai târziu?ea a fost construit` la Muzeul de {tiin]e din Londra [i s-a dovedit c` putea func]iona cu succes, a[a cum inten]ionase Babbage.
Primul care a utilizat cartele perforate la calcule a fost americanul Herman Hollerith, care lucra la Departamentul de Recens`minte din SUA. Hollerith a gr`bit mult o parte a muncii de sortare [i de num`rare la recens`mântul din 1890, prin utilizarea unor diagrame din gůuri pentru a reprezenta r`spunsurile la \ntreb`ri. Cartelele treceau repede prin ma[ini [i diagramele de gůri erau verificate de perii de sârm` aflate \n toate pozi]iile posibile ale
|