|
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au num?rat, socotit ?i m?surat lucrurile, le-au trecut pe r?boj ?i au comunicat altor oameni despre aceste lucruri. „Lucrurile” acestea puteau fi num?rul de oi dintr-o turm?, greutatea unui copil, m?rimea unui câmp, timpul scurs de la ultima secet? sau intensitatea unui cutremur. Din timpurile cele mai vechi, oamenii au folosit unelte ?i tehnici care s?-i ajute s? numere cu mai mult? acurate?e, s? m?soare mai precis, s? ?in? un r?boj sau s? fac? însemn?ri care s? se poat? p?stra mai mult timp, s? transmit? cu mai mult? precizie; ei au folosit în acest scop, de exemplu, rigle, sextante, cântare ?i balan?e, ceasuri etc.
Calculatorul nu e decât cel mai nou din acest ?ir lung de ma?ini de calculat ?i de înregistrat. Doar atât-nimic mai mult. Tot ceea ce fac calculatoarele este de a calcula ?i înmagazina rezultatele calculelor.
Totu?i, acest principiu e mascat de un lucru practic groaznic: ceea ce fac ele poate c? e simplu, dar fac lucrul respectiv în cantit??i impresionante- ?i incredibil de bine. Azi, viteza calculatoarelor se m?soar? în milioane de opera?ii pe secund?. Opera?iile pot s? fie simple, dar ele pot fi combinate în foarte multe feluri pentru a rezulta un ?ir enorm de func?ii utile. Acestea s-au întâmplat aproape în întregime în ultimii 30-40 de ani; aceasta e istoria complet? a calculatoarelor comerciale.
În anii’60, un calculator comercial ocupa o înc?pere mare dotat? cu aer condi?ionat; era nevoie de o echip? de speciali?ti ca s? lucreze cu el. Consuma o cantitate enorm? de energie ?i se strica des.
Calculatoarele de azi sunt, în mod definitoriu, mult mai mici ?i mai rapide; ceea ce ocupa pe vremuri o camer? întreag?, acum încape într-o cutie mic?. Calculatoarele pot înmagazina mai mult? informa?ie; ele consum? mai pu?in? energie ?i au devenit mult mai u?or de manevrat.
Primele calculatoare personale (PC-uri) au fost lansate în 1979, având o vitez? cronometrat? de vreo 5 MHz.
O modalitate de a concepe un calculator este s?-l vedem ca o ”cutie neagr?” care accept? la un cap?t un material („input”), îl prelucreaz? (Processing) într-un anume fel, apoi produce rezultate („output”) la cel?lalt cap?t („Input” => Prelucrare =>”Output”)
|