Referat APLICATIA LOTUS NOTES - Chestiuni preliminarii



Referat downloadat de: 113 ori.




Descriere referat:

APLICA?IA LOTUS NOTES - Chestiuni preliminarii Tranzi?ia din anii ’80 de la computerele gigant ”mainframes” la microcalculatoarele de tip “personal computeres” a propulsat corpora?ii de soft ca Microsoft, Oracle, Lotus care au realizat aplica?ii de tip “client/server”, ca faz? intermediar? c?tre aplica?iile distribuite. Redimensionarea departamentelor informatice a fost determinat? de: - programe orientate c?tre operatori ce utilizeaz? limbaje vizuale; - medii de programare orientate pe obiecte; - aplica?ii ?i b?nci de date de tip client/server. Standardele actuale încurajeaz? crearea de arhitecturi de sisteme distribuite de urm?toarele tipuri: a) server central; b) client central; c) peer-to-peer (punct cu punct); d) total distribuit peer-to-peer cu colaborare între calculatoare. Suportul DSS asist? la procesul de lucru al deciziilor. Scalabilitatea - proprietatea sistemului de a r?mâne opera?ional în condi?ii de suprasarcin?. DFECS – interogheaz? b?nci de date solicitând opera?ii de c?utare ?i actualizare. Workflow ?i Groupware asigur?: - direc?ionarea automat? a documentelor; - conversia formatelor de fi?iere; - informeaz? utilizatorul cu opera?iile efectuate. Aplica?iile OLTP sunt în dou? variante: - terminale clasice; - monitoarele TP realizeaz? echilibrarea sarcinii ?i optimizeaz? opera?iile de interogare. Middleware este o clas? de soft care leag? nodurile într-o re?ea de computere distribuite. Sub raport arhitectural Middleware exist? sub dou? forme: a) OLE/COM (Component Object Model) reprezint? arhitectura aferent? aplica?iilor de tip document-centric; b) Open Doc/DSOM define?te arhitectura soft ?i mecanismul de implementare. Aplica?iile de tip desktop middleware combinat? cu infrastructura de documente compuse vor determina fazele de proiectare a pachetelor de programe industriale; de aceea, ele vor reprezenta arhitectura de baz? a viitorului. Factorii care vor influen?a decisiv pia?a pachetelor de programe sunt: 1. Dezvoltarea de aplica?ii orientate spre utilizator; 2. Producerea de componente soft reutilizabile; 3. Standardele; 4. Proiectarea de tip document-centric. Este utilizat conceptul Object brokers, care asigur? un sistem global de mesagerie ?i servicii de cuplare pentru sistemul distribuit; în acest context, ace?ti agen?i g?sesc obiectele, execut? opera?ia de cuplare dinamic? ?i furnizeaz? mecanismul de pasare al mesajelor, pentru a lega obiectele la aplica?ii. Ultimii ani au dus la schimb?ri importante în lumea afacerilor, lume care în prezent este caracterizat? printr-o globalizare a pie?elor, evolu?ii rapide tehnologice ?i o dinamic? nemaicunoscut? a cererilor, constrângerilor ?i a mediului de afaceri. În aceste noi condi?ii, clien?ii a?teapt? ca toate produsele s? fie mai fiabile, mai ieftine ?i de o mai bun? calitate. În acela?i timp, orice ofertant de produse sau servicii trebuie s? aib? în cât mai scurt timp informa?ii complete despre: clien?i, furnizori, concuren??, evolu?iile tehnologice, evolu?ia pie?ii, propria structur? ?i propria func?ionare. Apari?ia INTERNET-ului, a INTRANET-ului ?i trecerea de la lucrul în re?ele de tipul client-server la prelucrarea datelor în re?ea ("network computing") au dus la o circula?ie a informa?iei greu de imaginat cu pu?intimp în urm?. Dup? apari?ia INTERNET-ului, multe companii ?i-au plasat aici informa?iile de publicitate pe WEB, realizînd totodat? transmisii de date. Informa?iile au devenit, datorit? cre?terii vitezei de transmitere, a capacit??ii de stocare ?i perfec?ion?rii sistemelor de gestiune, una din valorile de patrimoniu importante, fiind necesare (chiar indispensabile) în diverse momente ale activit??ii: optimizarea deciziilor, optimizarea proceselor, simplificarea opera?iilor, colabor?ri, informarea clien?ilor, marketing, comer? electronic ?i informatic. Conform unor statistici ale firmelor de specialitate americane, în fiecare moment (0–30)% din volumul documentelor necesare nu este disponibil cu oportunitate (sunt greu de g?sit la un moment dat, au disp?rut, s-au degradat, sunt în alte arhive, sunt la po?t?, etc.). Conform acelorasi statistici, costurile generate de un document pierdut se ridic? la 30 minute lucru ?i 25 $ pentru fiecare pagin? (în acest pret intr? doar costurile reale legate de timpul pierdut, de telefoane date, de faxuri etc., f?r? a se estima în aceste cifre si costurile indirecte generate de oprirea sau întârzierea unor activit?ti ale întreprinderii). În acelasi timp, s-a calculat c? activit?tile legate de g?sirea, completarea sau transmiterea documentelor ocup?: 1–15% din timpul managerilor, 5–15% din timpul speciali?tilor ?i 10–20% din timpul secretarelor. Aceste cifre reprezint? cifre medii, existând domenii în care activit?tile legate de documentare si transmiterea documenta?iilor pot ocupa chiar si 80% din timpul unei persoane. În raport de organizare, informa?iile din cadrul unei institu?ii se împart în dou? mari categorii: a) informa?ii structurate – informa?iile care sunt organizate în baze de date ?i sunt stocate pe calculatoarele firmei; b) informa?ii nestructurate - în aceast? categorie intr? fax-urile, documentele sosite sau transmise pe hârtie, documentele electronice (realizate pe calculator cu diverse editoare de text, programe tip spread - sheet, programe de publishing, etc), po?ta electronic?, înregistr?rile video, audio sau microfilme etc. Din p?cate, majoritatea a informa?iilor (conform unor studii recente aproximativ 80%-90% din informa?iile unei întreprinderi) sunt informa?ii nestructurate ?i multe din acestea au o mare importan?? în activitatea firmelor. În raport de modul cum au fost generate, în prezent, documentele din cadrul unei institu?ii se pot clasifica în: a) documente existente doar pe suport hârtie: fax-uri primite, documente intrate în întreprindere, facturi primite, documente scrise la ma?ina de scris (în special documentele vechi din arhiv?), documente scrise de mân? (caz mai rar întâlnit), documente care au pe ele diverse semn?turi, ?tampile, observa?ii ?i rezolu?ii scrise de mân?; b) documente generate de c?tre diverse programe utilizate în cadrul firmei: rapoarte, state de plat?, facturi c?tre clienti etc. Dac? aceste documente sunt ceva mai vechi, ele nu mai pot fi generate de calculator (lipsesc datele de intrare, programele s-au modificat) ?i intr? în prima categorie; c) documente electronice. În aceast? categorie sunt incluse, în primul rând, documentele care au fost generate pe calculator cu ajutorul unor editoare de texte sau programe tip “spreadsheet”. În prezent, în multe cazuri, aceast? categorie nu reprezint? înc? documente, deoarece, în sistemul actual de organizare ?i de circula?ie a informa?iilor, un text scris la calculator devine document abia când a fost semnat (eventual ?i ?tampilat). Introducând semn?tura electronic?, acestea vor putea circula între compartimente ca documente electronice; d) documente realizate pe al?i supor?i: filme, înregistr?ri audio, clipuri video etc. ot în categoria documentelor electronice intr? ?i po?ta electronic?; ea este prin excelen?? un document ce se genereaz? ?i se transmite electronic ?i care cap?t? o r?spândire din ce în ce mai mare. Dup? r?spândirea INTERNET-ului ?i a INTRANET-ului, un num?r tot mai mare de documente electronice (realizate în diverse formate) au devenit disponibile unui num?r larg de utilizatori. Documentele, func?ie de con?inutul lor, au diverse perioade prestabilite de p?strare, perioade ce variaz? de la un an pân? la p?strare nelimitat?, ceea ce duce la crearea unor arhive mari ce ocup? spa?ii imense ?i cer condi?ii speciale de p?strare. P?strarea documentelor pe supor?ii clasici are o serie de dezavantaje, dintre care amintim: a) degradarea documentelor prin îmb?trânire; b) degradarea documentelor prin utilizare; c) riscul pierderii unor documente; d) timp lung de acces la document (documentul se poate afla într-o arhiv? dintr-o alt? cl?dire sau chiar alt? localitate); e) imposibilitatea consult?rii aceluia?i document de mai multe persoane în acela?i timp; f) costuri mari generate de: p?strarea, manipularea ?i copierea documentelor (pentru lucru curent sau copierea pentru a salva documentele îmb?trânite). Ideea care se lansase la sfâr?itul anilor '80 ?i începutul anilor '90 c? utilizarea tehnicii de calcul pentru redactarea unor documente va duce la apari?ia "firmelor f?r? hârtii" s-a dovedit, în acea etap?, a fi eronat?, deoarece în realitate folosirea tehnicii de calcul a generat mai multe hârtii: fiecare fi?ier, dup? ce este redactat, este listat, iar apoi intr? în circuit sub forma de hârtie, iar posibilitatea edit?rii, modific?rii ?i corect?rii u?oare direct de creator (f?r? a se apela la o dactilograf?) a generat tendin?a de a face tot mai multe documente ?i implicit o produc?ie mai mare de hârtii. Se estimeaz? c? în prezent, pe plan mondial, în fiecare zi se genereaz? circa 2,7 miliarde de pagini de hârtie. În aceast? situa?ie, o serie de firme de informatic? s-au preocupat s? realizeze diverse programe de “document management”. Ini?ial, firmele s-au orientat pe anumite sectoare ale activit??ii de gestiune a documentelor: a) "document imaging" - programe de preluare, prelucrare, indexare, stocare ?i reg?sire a documentelor care se afl? pe supor?i cum ar fi: hârtie, microfilme, video, fax; b) "document management" - programe de arhivare a documentelor în structuri arborescente bazate pe diverse criterii de stabilire a drepturilor de acces la acestea, de asigurare a sistemului de modific?ri ?i de creare de noi versiuni; c) "workflow" - programe de generare ?i urm?rire a c?ilor pe care le parcurge o activitate sau un document; d) "COLD - Computer Output to Laser Disk" - programe care preiau ?i depun pe discuri optice sau CD rezultatele (rapoarte, state, facturi etc; e) "storage management" - programe care asigur? p?strarea ?i arhivarea documentelor pe diverse medii (discuri sau benzi magnetice, discuri optice, CD) ?i asigur? protec?ia integrit??ii documentelor prin diverse sisteme (back-up). O dat? cu evolu?ia problemelor legate de gestiunea documentelor (cre?terea volumului de date, diversificarea formatelor, cre?terea num?rului de utilizatori ?i diversificarea cerin?elor, necesitatea unei maniere de lucru "colaborative" - groupware) marile case de software sunt preocupate de realizarea unor sisteme integrate de "document management" care s? asigure: a) tratarea unitar? a documentelor (structurate ?i nestructurate), indiferent de suportul pe care s-au generat ele (pe hârtie, faxuri, documente electronice în diverse formate, documente tip multimedia sau documente generate de programe ca rapoarte); b) transmiterea electronic? a documentelor între compartimentele unei organiza?ii, indiferent de locul unde sunt localizate geografic; c) integrare cu serviciile INTERNET/INTRANET; d) reg?sirea oportun? (pornind de la con?inutul lor sau de la o serie de atribute ?i propriet??i ata?ate) a oric?rui document, indiferent de locul fizic unde este arhivat; e) siguran?a ?i confiden?ialitatea accesului la documente, inclusiv sisteme de drepturi de acces pentru utilizatori; f) accesul simultan (pentru consultare ?i/sau modificare) a mai multor persoane la acela?i document; g) p?strarea unui istoric al versiunilor unui document; h) definirea ?i urm?rirea c?ilor pe care trebuie s? le parcurg? un document,precum ?i a modific?rilor acestuia; i) p?strarea unui istoric al traseului documentului; j) scalabilitate de la nivel de birou, la nivel de întreprindere ?i pân? la nivel de corpora?ie cu filiale; k) diverse facilit??i de lucru "cooperativ" (lucru în grup a utilizatorilor r?spândi?i geografic) cum ar fi: agende, calendare de grup, organizarea de discu?ii pe diverse teme etc. Conform unor estim?ri ale "Gartner Group", acum, pe plan mondial, sunt circa 4 milioane de utilizatori ai unor sisteme integrate de "document management" ?i se a?teapt? ca acest num?r s? dep??easc? 25 milioane pân? în anul 2.000. În ultima vreme, sistemele de "document management" elaborate de dive?si produc?tori de software devin tot mai complexe, ofer? tot mai multe func?ii ?i tind s? se transforme în sisteme de "knowledge management" (gestiunea cuno?tin?elor - un concept ce define?te captarea, formalizarea ?i utilizarea experien?ei colective a unei organizatii).? Problema documenta?iilor electronice este o problem? actual?; de aceea, este în aten?ia Comisiei Na?ionale de Informatic?, comisie care a preg?tit un act normativ, ce urmeaz? a fi aprobat de guvern, act care define?te urm?toarele no?iuni:

Alte referate din materia: Informatica

Nr. Nume referat Hits
1 mtSZPKbW 20
2 TkkvMlabSupl 50
3 qzpymq@dxuzju.com 147
4 email@gmail.com 268
5 pfuqxd@exjswl.com 287
6 ncqcez@hdtnnq.com 244
7 Hard 722
8 ISTORIA INTERNET-ULUI 782
9 Impera 469
10 Info Doc 524
11 Info-TIRON 467
12 Informatica - Grafica pentru web 938
13 Informatica - Introducere in HTML 711
14 Initiere in pc 701
15 Instalarea sistemului de operare Windows 593
16 Internetul ca sursa de comunicare 580
17 Istoria Internetului 617
18 Istoria calculatorului 539
19 Istoria metodelor de proiectare 359
20 Java visavis de C++ 401
21 Java vizavi de C 333
22 LIMBAJUL DE PROGRAMARE PASCAL - Programul defineste tipul salariat, o inregistrare cu variante, valorile citite fiind salvate in fisierul salariat.dat 0
23 Limbajul C 413
24 Lista vinuri prg 322
25 Lotus software 293
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!