|
Amplificator de putere in contratimp
Rezultatele masuratorilor:
1. Se variaz? potentiometrul nr. 2 pân? când se ob?ine o limitare a semnalului de ie?ire (borna 3). Se observ? ambele tipuri de limit?ri (inferioar? ?i superioar?).
Obs: Limit?rile au fost ob?inute pentru o amplitudine a semnalului de intrare de 20 mV, valoarea primului poten?iometru fiind variabil? (cu poten?iometrul nr. 2 pe valoare maxim?).
2. Curentul de repaos are valoarea Irep = 59.88 ?A; E’c = 15 V.
Valori m?surate V0 (eficace) V 0 0,5 1 2 5 10 15
Iabs’=1/?*V0 mA 0 0.159 0.318 0.636 1.591 3.183 4.774
Valori calculate
- 0 0.066 0.133 0.266 0.666 1.333 2
Iabs = Iabs’- Irep mA -0.059 0.099 0.258 0.576 1.531 3.123 4.714
Pabs=Ec’ Iabs mW -0.897 1.490 3.877 8.652 22.976 46.849 70.722
mW 0 0.125 0.5 2 12.5 50 112.5
Pd = Pabs - Pu mW -0.897 1.365 3.377 6.652 10.476 -3.150 -41.777
- 0 0.083 0.128 0.231 0.544 1.067 1.590
1. Dependen?a Pu(k):
2. Dependen?a Pabs(k):
3. Dependen?a ?(k):
Valorile m?surate sunt: ?Viinf = 1,716 V
?Vsup = 2,097 V
3. Tabelul ce prezint? influen?a tensiunii de alimentare asupra puterii utile maxime este prezentat mai jos:
Valori m?surate Ealim V 9 12 15
Ec’ V 15 15 15
V0max V 7,65 10,48 13,4
Valori calculate kmax - 1,02 1,39 1,78
Pumax mW 29,26 54,34 89,11
?V=Ec’- 2 V0max
V 6,63 14,64 22,9
Concluzii:
S-a putut observa ca montajul in clasa AB rezolva intr-adevar problema neliniaritaii functiei de transfer, cu un consum rezonabil de energie.
De asemenea, in cazul montajului folosit, s-a putut determina si tensiunea de alimentare ce da un randament maxim: 12V, valoare pentru care coeficientul K de utilizare a tensiunii de alimentare este cel mai apropiat de 1
|