|
Str?vechi p?mānt romānesc, Vrancea constituie o punte de leg?tur? īntre cele trei provincii istorice romāne?ti - Moldova, ?ara Romāneasc? ?i Transilvania.
Jude?ul Vrancea, inclus īn teritoriul ?inutului Putna de alt?dat?, a apar?inut īnainte de anul 1475 Munteniei, care-?i īntindea hotarul pān? īn apropiere de Bac?u. Acest fapt este pus īn eviden?? atāt de documentul din 1407, dat de Alexandru cel Bun īn vederea reglement?rii exportului ?i importului, cāt ?i de cel din 1460, dat de ?tefan cel Mare, prin care Bac?ul este amintit ca centru de vam?. Mai tārziu i se adaug? ?ara Vrancei, care s-a bucurat totu?i de privilegii ?i libert??i speciale, iar dup? anul 1482, īn urma luptelor dintre ?tefan cel Mare ?i domnii Munteniei, ?inutul Putna se extinde pān? la apa Milcovului unde, dup? mai bine de 20 ani de neīn?elegeri dintre domnitorii munteni ?i domnul Moldovei, ?tefan cel Mare, se statornice?te hotarul dintre cele dou? ??ri surori.
?inutul Putna era condus de un staroste care avea depline puteri administrative ?i militare. Acesta ī?i exercita puterea ?i asupra vornicului de Vrancea, cāt ?i a pan?ārilor acestuia. Printre staro?tii de Putna, cei mai cunoscu?i au fost : cronicarii Moldovei Miron Costin ?i Ion Neculce, Manolache Ruset, fratele vistiernicului Iordache Ruset etc.
Īncepānd cu domnia lui Alexandru Ioan Cuza, conduc?torul administrativ al Putnei poart? numele de prefect.
?inutul Putna ?i apoi jude?ul cu acela?i nume a inclus par?ial teritoriul actualului jude? Vrancea. Aceast? situa?ie s-a men?inut pān? la prima īmp?r?ire administrativ-teritorial? din anul 1950, cānd teritoriul actual al jude?ului se īncadra īn raioanele Vrancea ?i Foc?ani.
Īncepānd cu ultima īmp?r?ire administrativ-teritorial? din anul 1968, jude?ul Vrancea, suprapus raioanelor Vrancea ?i Foc?ani, cuprinde aproape īn īntregime jude?ul Putna ?i aproximativ 1/3 din jude?ul Rāmnicu S?rat, considerate īn limitele anului 1938.
S?p?turile efectuate īn īmprejurimile satului Bīrse?ti au scos la iveal? urmele unei a?ez?ri preistorice, care dateaz? din paleoliticul superior .
Īn neolitic se identific? a?ez?ri omene?ti permanente, din ce īn ce mai numeroase, caracterizate printr-o cultur? material? cu caracter agricol primitiv. Intre acestea mai frecvent īntālnite sunt culturile Cri? (la Bon?e?ti - Cīrligele), Boian (la Mīn?stioara - Fitione?ti) ?i Cucuteni ( la Tope?ti - Bīrse?ti ?i Bon?e?ti - Cīrligele)
|