|
Cum ia nastere vantul
Daca temperatura si presiunea aerului ar avea aceleasi valori pe toata
suprafata Pamantului nu a mai exista deplasari ale aerului. Dar
temperatura, nefiind o marime constanta, determina repartitia neuniforma a
presiunii atmosferice, datorita aparitiei pe suprafata Pamantului a unor
regiuni incalzite diferit. Intocmai cum un rau curge de la deal la vale,
tot astfel aerul se deplaseaza din regiunile cu presiune atmosferica mai
ridicata spre cele cu presiue mai scazuta; asa se poate explica si formarea
vantului.
In urma deplasarii aerului, caldra si umezeala vor fi trasferate dintr-
un loc intr-altul, tot asa cu in alte situatii aerul mai rece si mai uscat
va lua locul celui mai cald si mai umed. Aceste schimbari de caldura si de
umezeala au o mare insemnatate in caractrizarea globala a vremii si a
climei.
Analizand o harta sinoptica de la nivelul solului, se constata cu
usurinta ca intre diferite puncte de pe suprafata Pamantului exista
diferente de presiune. Daca se considera presiunea atmosferica standard la
nivelul mari de 1015 mbar (aproximativ 760mm Hg) vor aparea regiuni intinse
cu presiuni mai mri de 1015 mbar- anticicloni sau maxime barometrice- si
altele cu presiuni sub 1015- cicloni sau minime barometrice.
Daca se urmareste repartitia presiunii atmosferice intr-un anticiclon,
se observa ca aceasta scade radiar dinspre centru spre periferie. Diferenta
de presiune dintre doua puncte, calculata in milimetri sau milibari se
numeste Gradient baric sau gradient de presiune. Gradientul baric este
intotdeauna perpendicular pe izobare si este orientat dinspre presiuea
ridicata spre cea mai coborata. Astfel, cu cat izobarele sunt mai dese cu
atat granientul va fi mai mare, marcad salturi bruste ale presiunii si cu
cat distanta dintreizobare va fi mai mare, gradientul baric va fi mai mic,
iar schimbarile din campul presiunii vor fi mai lente.
Intr-un ciclon presiunea aerului va scadea spre centrul sau si va
creste catre exterior. Vanturile de pe glob nu sunt altceva, deci, decat
miscari ale aerului provocate de diferentele de presiune mai inalta spre
cele cu presiune mai joasa si cu cat gradientii barici vor fi mai mari
vanturile vor avea o intnsitate mai mare in timp ce gradienti barici mici
vor genera vanturi mai slabe.
Daca Pamantul n-ar avea o miscare de rotatie diurna atunci vantul ar
urma gradientului baric. Dar, datorita acestei miscari, in scurgerea
aerului intervine forta de abatere. Forta gradientului baric si forta de
abatere (Coriolis) ajung repede in echilibru, iar vantul se va deplasa nu
perpendicular pe izobare, ci treptat va avea o directie paralela cu
izobarele. Acest vant ideal, aflat in echilibru fata de cele doua forte
poarta numele de vant geostrofic in cazul in care izobarele sunt linii
drepte si paralele.
In cazul iz |