|
Suprafa?a total? a fondurilor de ape al R. Moldova este de 92,8 mii ha sau 2,7% din fondul funciar (Cadastrul funciar...2000). Teritoriul este drenat de 3085 cursuri permanente ?i temporare de ap?, majoritatea absolut? ale acestora fiind foarte mici - 92% au lungimea sub 10 km ?i doar 8 râuri au peste 100km lungime: Nistru, Prut, R?ut, Cogâlnic, Bâc, Iaplug ?i Ichel. Pe un sector de cca 0,8 km teritoriul este sc?ldat de apele Dun?rii (lâng? satul Giurgiule?ti, jud. Cahul).
Pe teritoriul RM sunt 57 lacuri naturale cu o suprafa?? totala de 62,2 km2. Mult mai mare este num?rul lacurilor de acumulare ?i al iazurilor, ce acoper? o suprafa?? de 32 mii ha. Au fost construite 82 lacuri de acumulare, cele mai mari fiind indicate în tabel. Pe teritoriul Moldovei au fost construite doua bazine de acumulare: unul în 1956 pe Nistru la Dub?sari ?i altul în 1980, pe Prut, la Coste?ti-Stânca. Bazinul de la Dub?sari ocup? o suprafa?? de 67,5 km3 ?i acumuleaz? 277 mln. m3 de ap?; adâncimea medie este de 4,5 m, iar cea maxim? de 19,5 m în apropierea digului.
Denumirea Râul pe care
se afl?
Anul
construc?iei Suprafa?a oglinzii de ap?, km2
Stânca-Coste?ti
Dub?sari
Cuciurgan
Ghidighici
Congaz
R?zeni
Coste?ti
Comrat Prut
Nistru
Cuciurgan
Bâc
Ialpug
Botna
Botna
Ialpug 1976
1954
1963
1963
1961
1963
1962
1967 92,0
76,5
28,0
28,,0
4,9
1,9
1,8
1,7
Resursele poten?iale regenerabile de ap? pe suprafa?? sunt formate din volumul anual total al scurgerii râurilor interne ?i 1 din volumul scurgerii râurilor Nistru ?i Prut, aceste râuri sunt de frontier? ?i R. Moldova are dreptul la 50% din volumul scurgerii. Din resursele poten?iale de ap? de suprafa??, 5,24mlrd m3 , din care revin: 71% - râului Nistru, 28% - râului Prut, iar restul altor râuri. Raportate la popula?ia republicii, revin cca 1220m3 ap? anual pe locuitor.
Sunt importante resursele de ape minerale. În partea de nord predomin? apele sulfato-bicarbonatato-calcicosodice, (Soroca, B?l?i, Gura C?inarului, -jud. Soroca etc.), în partea de nord-vest – apele bicarbonatato-sodice, cu o mineralizare de 0,8-2,6 g/l. În partea central? apele au aceea?i compozi?ie chimic?, dar mineralizarea atinge 2-5 g/l (Corne?ti, Chi?in?u), ca ?i în sud-est – izvoarele din Varni?a; în partea de sud apele sunt bicarbonatato-clorosodice, cu o mineralizare de 2 g/l (Cahul etc.). Au fost descoperite ?i ape subterane termale: lâng? s. Corne?ti (jud. Ugheni), la adâncimea de 180 m (având temperatura de 20%C) ?i lâng? Cahul, la adâncimea 514 m, având temperatura de 350C ?i o mineralizare de 70 g/l. Resursele pedologice reprezint? cea mai important? bog??ie natural? a R. Moldova. Predomin? cernoziomurile – principala clas? de soluri, care acoper? 72% din înveli?ul pedologic total ?i fac parte din categoria celor mai fertile soluri.
O mare importan?? au solurile aluviale, care de?in 10,2% din înveli?ul pedologic. Alte clase de soluri au o r?spândire mai redus?: solurile cenu?ii silvice, brune silvice, (specifice sectoarelor celor mai înalte ale podi?urilor), solurile hidromorfe, halmomorfe, etc., care se întâlnesc insular ?i
|