|
Relieful glaciar
Ghe?arii se deplaseaz? încet de-a lungul v?ilor montane, ca ni?te benzi transportoare imense înc?rcate cu roci sf?râmate. Se aseam?n? ?i cu ni?te corpuri abrazive gigante, flexibile, modelând peisaje spectaculoase.
Ghea?a care compune ghe?arii se formeaz? din fulgii de z?pad? comprima?i gradual în ghea?? sub greutatea straturilor succesive care se depun sau din avalan?ele care antreneaz? în mi?carea lor, de-a lungul v?ilor, straturile de z?pad?. Ele con?in bule de aer, ?i de la distan?? au un aspect albicios.
Spre baz?, culoare ghe?arului devine mai închis?. Aceasta deoarece con?ine mai pu?ine bule de aer dar o parte din ea const? în ap? înghe?at?. Aceast? ap? se formeaz? atunci când la suprafa?a ghe?arului apare fenomenul de dezghe?. Ghea?a topit? se prelinge în josul ghe?arului sub form? de ap?, dup? care are loc din nou un fenomen de înghe? care duce la comprimarea suplimentar? a ghe?arului.
Oamenii de ?tiin?? clasific? ghe?arii în dou? mari grupe: ghe?arii continentali („de calot?”) ?i ghe?arii de munte ( sau „de vale”).
Cei mai mari doi ghe?ari continentali, unul care acoper? cea mai mare parte a Antarcticii ?i cel?lalt aproape întreaga Groenland?, sunt numite platouri glaciare sau banchize. Platoul glaciar al Antarcticii acoper? peste 13 milioane km˛ ?i are grosimea maxim? de 4,87 km. Suprafe?ele mai mici, ca cele din Islanda sau Norvegia, sunt numite calote glaciare. Cea mai mare calot? glaciar? din Europa este în Islanda ?i acoper? aproximativ 19500 km˛.
Ghe?arii de vale sunt forme de relief mai mici. Ei sunt mase de ghea?? care se deplaseaz? încet în josul v?ilor montane. La capul multor ghe?ari montani este un bazin, numit zon? de acumulare, unde z?pada se comprim? ?i se transform? în ghea??. Când bazinul se umple, ghea?a se revars? peste marginea bazinului ?i începe s? curg?. În timpul mi?c?rii suprafa?a ghe?arului crap? ?i formeaz? cr?p?turi numite crevase. Unele crevase apar pe p?r?ile laterale ale ghe?arilor deoarece ghea?a din centru
|