|
În fiecare ?ara de pe glob, fluvile au contribuit la definirea peisajului.
Unele, precum sunt cele din zonele uscate ale Europei sudice, din sud-vestul american ?i din interiorul Australiei, curg numai în anotimpul polios.
Unele nu au mai avut apa de mii de ani, a?a cum se întâmpl? cu Wadi Hadramaut din Arabia. Alte fluvii, ca Tibrul ?i Tamisa, au curs, s-au revarsat ?i au reintrat în matc? înca din zorii istoriei.
Cel mai lung fluviu din lume este Nilul, care str?bate 6695 km din mun?ii Africii Centrale pân? la v?rsarea în Marea Mediteran?. Cel mai scurt este râul D di Oregon care curge doar pe 37 m, din lacul Deviles Pân? la Oceanul Pacific.
Indiferent de lungimea lor, toate cursurile de apa urmeaz? acela?i ciclu de via??.
Ploaia sau ninsoarea care cad pe p?mânt sunt atrase de for?a gravita?ional? pân? la cel mai jos punct, de obicei un lac sau o mare. În curgerea ei, apa erodeaz? rocile ?i transporta sedimentele c?tre vale. Râurile ?i fluvile macin? neîncetat mun?ii planetei.
In cursul superior, curgerea este rapida,erodand solul strabatut. Acest process de erodare se produce in trei moduri. Cand raul sau fluvial curge cu putere, poate in timpul unei revarsari, apa transporta pietre si stanci mari, ce se rostogolesc de-a lungul albiei, formand “incarcatura de fund”.
Fragment de lut, aluviuni si mal sunt de asemenea purtate de apa; acestea constituie ceea ce se numeste “debitul solid”.
O parte a substantelor din roci se dizolva in apa si e transportata sub forma de solutie: “incarcatura dizolvata”. Calcarul este adesea erodat in acest fel
|