|
Pe?tera Holloch
Īn partea central-estic? a Elve?iei,īntre Lacul Celor Patru Cantoane?i Valea Linth,pitoreasca regiune Schwyz,se ad?poste?te īntr-uns?lbatic munte calcaros PE?TERA HOLLOCH sau GAURA IADULUI. Intrarea se g?se?te la 734 m altitudine absolut? undevaīn partea inferioar? a Masivului Silbern,īnalt de 2317 m.Numele pe?terii este legat īn mod curent de al V?ii Muota de?i ea se afl? de fapt pe Valea Starzlen,foarte aproape de confluen?a cu Valea Bisis,abia dup? unirea celor dou? ,valea se cheam? Mouta.Administrativcavitatea apar?ine regiunii Schwyz ?i se afl? la 15 km distan?? de satul Moutathal,accesibil? īndeosebi din ora?ele Zurich ?i Lucerna.
De la o gaur? īnsp?imānt?toare la...cea mai lung? pe?ter? din lume.Cunoscut? de localnici cu mult timp īnainte,pe?tera a constituit permanent o egnim? ?i un loc de temut,pe motivul c?,īn
timpul ploilor sau topirii z?pezilor,pe gura ei ie?ea un puternic ?uvoi de ap?.Teama īncepe s? dispar? dup? anul 1875, cānd un curajos locuitor din Moutathal, Alois Ulrich, se aventureaz? ?i p?trunde pentru prima oar? īn pe?teri, satisf?cāndu-?i curiozitatea; l-au urmat, apoi probabil ?i al?ii.Īn anul 1888 cavitatea era deja cunoscut?, iar din anul 1899 īncepe explorarea ei, care continu? ?i azi.
Prima etap? are ca protagoni?ti pe speologii P. Egli, A. Widmer ?i Beeller, care īntocmesc, īn 1902, primul plan al pe?terii, pe o lungime de 3,6 km. Īn anul 1904, P. Egli ī?i sus?ine doctoratul cu o lucrare despre Hölloch aceasta fiind prima tez? de doctoratdin lume cu subiect speologic.
Oamenii de ?tiin?e de peste hotare īncep s? fie atra?i de lucr?rile prezentate ?i E. A. Martel, cel mai mare speolog al vremii, viziteaz? pe?tera, iar hidrogeologul belgian Rahir face prima |